Bucate ancestrale-bucate traditonale
-
6 0Citind forumul "Gastronomie" am intalnit de mai multe ori ,sub diferite forme ,opinia ca bucataria traditionala romaneasca este "grea" si lipsita de diversitate.Doresc sa demonstrez ca doar o populatie sedentara, poate crea bucate diverse avand la indemana flora si fauna in mijlocul carea sa format ulterior ca popor si tara.Sper sa fiu ajutata in demersul meu si de alte bunici si strabunici asa ca mine. -
Ardeleanca fiind,ma voi referi doar la zona mea de bastina.Ar trebui sa incep cu milenara "Friptura de Turda" care a devenit traditionala;atat de traditionala,incat din ancestral a ramas doar numele.
Este atat reteta, cat si povestea ei, mult prea lunga si frumoasa pentru a nu o reda cu o ocazie mai deosebita. Pana in 1944 in Ardeal s-au contopit trei tipuri de bucatarii
rima-din cohnia tarancii;a doua-din carciumi,hanuri,targuri(modern zis "stradal") si ultima -.socaceasca. Daca in prima categorie se foloseau doar ingrediente autohtone,in celelalte se foloseau si ingrediente de peste mari si tari,ce tranzitau din Est spre Vest ,Tarile Romane. Socacitul era practicat in exclusivitate de femei si se transmitea pe linie materna.Socacitele pregateau bucate atat pentru saraci cat si pentru bogati ;atat pentru uspete cat si pentru comandari(mormantari);e.t.c.Cu cat era mai vestita socacita cu atat era mai bine platita,arvunita si dusa mai departe de sat. Alaturi de popa si invatator,socacita si moasa formau cel mai important nucleu al unui sat. In literatura Romana este evocata importanta preotului si mai ales a invatatorului dar nici din gresala socacita si moasa....Si totusi...cu vreo patru decenii.calatorind in interes de serviciu,am ajuns intr- o localitate unde in loc de cruce pe cupola bisericii era o fusta,un baston si o palarie. Am intrebat soferul ce reprezinta structura din fier forjat de pe biserica.Mi-a spus ca este un omagiu adus popii,invatatorului si moasei.La vreme de rastriste,acestia au cautat un loc de refugiu pentru sat.In locul in care s-a construit biserica,moasa s-a inpiedicat si poalele i s-au ridicat in cap.Cum la acea vreme tarancile nu purtau chiloti ,popa i-a tras fusta cu carja iar invatatorul i-a acoperit "rusinea" cu palaria.Regret ca nu imi amintesc numele localitatii,sa fi fost Lovrin sau Lugoj..? -
Socacitele cunosteau cele trei bucatarii ardelene cat si limba lor:romana,maghiara si germana.In categoria bucatelor nemtesti intrau si preparatele jidovesti. Simdioza celor trei bucatarii am sa o prezint in urmatoarele doua retete: 1)cartofi rantaliti romanesti,unguresti si nemtesti;2)Supa cu paste umplute:a) romaneasca-Zupa de galtioji umpluti,b) ungureasca-Supa guleraselor si nemteasca-Supa de randaline. Pentru prima reteta Cartofii se pun la fiert cu coaja pentru toate variantele.Pentru varianta romaneasca se fierb de tot, penru varianta ungureasca se fierb de trei sferturi iar pentru cei nemtesti se clocotesc 7-8min .Se curata de coaja si se racesc.Pana se pregatesc cartofii ,se ia ceapa in cantitate de o treime din cartofi,se curata si se toaca fin pt varianta romaneasca si ungureasca iar pt varianta nemteasca se taie solzisiri fini.Ceapa se caleste in ulei pana se "sticleste",se adauga sare si boia,se mai tine un min pe foc apoi se da deoparte.Pentru varianta romaneasca cartofii se taie felii,se amesteca cu ceapa calita si popricata,se presara cu branza iute se da la cuptor bine incins 5-6min pana isi schimba branza culoarea.Se serveste cu hrean razalit si frecat cu mere verzi si miere sau smantana si usturoi.La varianta ungureasca cartofii se taie cuburi de 1cm, se amesteca cu ceapa ,se pun intr-o tava cu margini inalte,se dau la cuptor la temperatura medie pana se patrund cartofii. Se servesc cu castraveti murati .Cartofii variantei nemtesti se dau pe razatoare mare,direct intr-o tava de copt,se pun uniform in strat subtire,se dau la cuptor incins 6-7 min se scot ,se ung cu uleiul strecurat de pe ceapa,se reduce focul se reintroduc in cuptor tavile si se tin pana suvitele de cartofi devin usor crocante pe margini.Cartofii se pun pe farfurie apoi se presara ceapa pt a nu rupe cartofii. Se servesc cu gem de coarne sau visine.
-
Cartofii rantaliti se serveau ca garnitura la ptisca(chisca)afumata, in ultima duminica de dinaintea inceperii Postului Pastelor.Chiar daca Pastele erau decalate ca data, meniul era acelasi la ortodocsi ,unitarieni ,catolici.. .Ptisca pregatita la taiatul porcului(la unguri cu orez ,la romani cu pasat) se afuma iar la data mentionata,inainte de vecernie se introducea in cuptor la foc moale.Ptisca coapta cu pielea rumena si crocanta era taiata felii doar de CAPUL casei si pus pe blidul fiecaruia.Cea mai varsnica femeie ,aseza cartofii alaturi.Pana la introducerea painii de catre Imperiu in Ardeal,mancarea se servea cu turte din faina de leguminoase,apoi a urmat mamaliga si in final lipiile din faina de cereale.Primele palanete dospite cu drojdie din cartofi(obtinuta in casa)au facut trecerea catre ceea ce numim azi paine traditionala,dospita cu drojdie de bere. Cele doua ingrediente de baza -cartoful si ceapa,precum si cele doua codimente -sarea si boiauaice ne arata unitatea bucatariei ardelene.Dar sa vedem ce ne diferentiaza pornind tot de la aceleasi ingrediente.Avem aceeasi cartofi fierti complect si taiati felii, avem tot ceapa in cantitate de o treime din cantitatea cartofilor,taiata solzisori sau pestisori.Pe romaneste: ceapa se sareaza si se stropeste cu otet,se lasa sa se inmoaie putin.Pe ungureste:ceapa se presara cu sare si zahar ,se lasa la inmuiat putin.Pe ardeleneste,cepele otetite ca si cele indulcite, se amesteca cu cartofii si se toarna ulei dupa gust.Ambele variante poarta numele de "Salata de cartofi".
-
A doua reteta de care pomeneam,este banala Supa de ceapa ,ca baza,in interpretare trio-ardeleana.Banala,banala dar sunt vreo doua secole de cand Franta si Anglia isi disputa intietatea in creerea retetei.Banala si prin raspandirea ei geografica ,pe aproape tot mapamondul si nu putem acuza bucataria europeana de acest fapt . Pentru a face o Supa de ceapa clasica , ai nevoie de :ceapa,bulion de oase (sau de legume si zarzavaturi ),felii de paine si putin cascaval.Astazi bulionul de oase poarta denumirea de "Fond". Tot azi ,din pacate poti inlocui bulionul cu o supa, obtinuta prin fierberea unor chimicale ,denumite Baza sau Concentrat de vita,porc,legume .... Acum,ca o leliuca pisaloaga ce is,le voi lua pe rand pe toate.In Ardeal pe langa "ceapa ciorii", mai degraba un usturoi salbatic se cunosc :Ceapa comuna -alba(leac pt raceli si dureri in gat) ,galbena(pt calitul pargalit),rosie(cruda langa slanina si branza usturoaie),Hajma ( cruda,calita sau fiarta la "mancari bomnesti"),Ceapa de Gheata sau Siberiana-rasare din zapada o data cu ghioceii,se consuma verde tot anul, pana o acopera zapada.Si ultima ,Ceapa stupului,care se utiliza doar ca floare pt albine.Acum se numeste ceapa de tuns si se foloseste in salate sau in specialitati de branza. Bulionul din oase se prepara cel mai des din oasele fara valoare de la vaca sau vitel .Oasele se pregatesc intocmai ca o friptura ,se rup ,se sareaza se codimenteaza apoi se introduc la cuptor.Se rumenesc peste tot ,apoi se pun intr-o oala cu apa la fiert; doi litrii de apa la 1kg os. In final rezulta 0,5 l de bulion la 1kg os.Se fierd la foc mic pana zgarciurile devin moi,se adauga zarzavat, se mai fierb pana este gata si zarzavatul.Se strecoara ,se mai sareaza daca este cazul,se pune bulionul in glaji si se pastreaza la rece si intuneric.La congelator este ideal.
-
Supa de ceapa franceza se prepara cu ceapa esalota ( hasma).Pentru ca preparam o supa ardeleana de ceapa vom folosi ceapa de Turda (ceapa de apa).Ceapa de Turda este o ceapa rosie spre roz ,foarte frageda si dulce.Este ceapa preferata de ardeleni alaturi de caltabosi, slanina,branza,ca salata cruda langa "zama de fasole uscata",se consuma in special cruda. Se curata si se feliaza 500gr ceapa, se pune ceapa peste 80-100gr unt incins si se caleste pana devine aramie,se sareaza si pipereaza ,tinand cont ca si bulionul contine sare si piper.Se toarna 2L bulion de oase,se da focul mare pana incepe sa clocoteasca ,apoi se reduce la minim. Se fierbe minim 30min,cu cat fierbe mai mult cu atat devine mai gustoasa.Nu se utilizeaza boia. Dupa reteta franceza .se pun felii de paine la rumenit in cuptor,fierbinti se presara cu cas ras si se pun cate 2felii in farfurie iar deasupra se toarna supa.Se serveste fierbinte.Pentru gurmanzii conservatori supa aceasta se serveste in niste vase -( ceva intre bol si cupa),foarte simple dar si elegante. Nu stiu daca pot posta aici fotogarfii,deoarece detin 2 asemenea recipiente. Acum voi prezenta aluatul din care se fac pastele pentru varianta ardeleana. Se ia un pumn de nulas,(untul fainii,faina de aur)-cam 250gr faina superioara,se pune pe masa,in mijloc se face un cuib in care se sparge un ou.Peste ou se pune o lingurita de saramura,o jumatate de lingurita de otet de corcoduse,(nu are nici o aroma) si doua lingurite ulei.Se framanta un aluat de patura dar putin mai moale,se lasa sa odihneasca 15-20min,acoperit.Se intinde patura cam de 2mm grosime si se taie astfelentru galtioaje-dreptunghiuri de3/4cm,pentru gulerase (saba galer)si randaline(uskas)-patrate de 4/4cm.Pentru gulerase umplutura se face din ceapa tocata fin si calita,sarata si piperata.Pentru galtioaje si randaline se adauga la ceapa calita ,ciuperci tocate extrem de fin.Se pune umplutura de ceape in mijlocul patratelor ,se indoaie aluatul pe diagonala formand un triunghi,se lipeste cu grija sa nu deformezi laturile gulerelor.Se pune umplutura din ceapa si ciuperci in mijlocul patratelor,se indoaie pe diagonala ,obtinand triunghiuri care se lipesc,presand cu o rotita modelata,din lemn sau metal .Se obtin randaline cu margini frumos ornamentate.Daca triunghiurile raman simple,nemodelate si unghiurile opuse se lipesc am obtinut niste ushkas. Pentru a obtine galteoaje ai nevoie de un fus si de o bucatica de spata de la razboiul de tesut .Dreptunghiurile se pun pe spata si se preseaza usor sa se imprime modelul liniar pe aluat. Se ridica aluatul de pe spata rulandul pe fus ,se pune umplutura de ceapa si ciuperci in concavitate,se lipesc capetele si pe lungime,apoi se da iar pe spata partea lipita in lung. Cilindrul nu trebuie sa fie perfect ca doar acolo-i "maru'lu' Adam". Aluaturile modelate fiecare bupa neam,se pune la fiert molcom ,cand incep a se ridica in apa sunt gata .
-
Privesc uneori segventele de inceput ,ale unor emisiuni culinare.Daca este ceva ce ma intereseaza ,urmaresc toata emisiunea.Asa am procedat vineri ,cand D-l Horea a devenit protagonistul emisiunii "Cireasa de pe tort".Mi-a trezit interes prin promisiunea ca va pregati prajitura Bradar cu magiun. In primul rand daca tot a venit in Ardeal ,putea sa lase magiunul la Topoloveni si sa utilizeze denumirea ardeleana de silvoita.Bine inteles ca ingredientele au ramas "o taina",am vazut o imagine care putea fi orce. Din meniul aproape traditional anuntat ,sa ales praful. Interesul meu legat de aceasta prajitura era legat de faptul ca in Ardeal este o "Prajitura cu rostei" umpluta cu silvoita/magiun/maglavaisa.Eram curioasa daca retetele sunt similare. Conform "traditiei" acestei emisiuni ,am vazut nu stiu ce si bine inteles am invatat nimic.Mi-au salvat timpul pierdut ,vocile minunatilor invitati. O remarca laudativa la adresa tuicii de Zalau m-a deranjat,cum ca "tuica de Zalau a fost si este cea mai renumita in Ardeal".TOTAL ERONAT ! Tuica de Zalau a fost lansata in "Epoca de aur", dupa ce s-au confiscat cazanele de tuica de la tarani si a inceput prelucrarea industriala a bauturilor alcoolice, cam prin anii'60. Renumita tuica din intreaga Transilvanie (nu doar din Ardeal) a fost si este TUICA DIN PRUNE BISTRITE, indiferent de locul unde se producea,avand in vedere faptul ca toate drumurile din Transilvania erau strajuite de pruni si nuci,infunctie de altitudine. In aceeasi idee dar complectand cu zicala "ce-am avut si ce-am pierdut",am avut in Ardeal un jinars renumit -Jinars din struguri de Delecvarii si Rachiu din drojdie de Delecvarii. Vinul rezultat din strugurii de Delecvarii era excesiv de dulce si aromat pentru ardelenii consumatori de vinuri seci,asa ca l-au distilat, obtinand un coniac de cea mai inalta clasa. Din strugurii de delecvarii se produceau stafide.Corzile cu strugurii cei mai bine dezvoltati se taiau,se cufundau in saramura naturala de Turda, se atarnau in poduri de grinzi,unde se dezhidratau lent si natural.
-
In perioada comunista ,tot ce se edita sau se difuza in media trecea printr-un filtru, denumit generic "cenzura".Lucrurile nu erau chiar asa,cum se interpreteaza azi. Totul era avizat de un consultant specializat pe domeniul respectiv. In acest mod,media isi asuma rolul de educator si informator onest a cetatenilor mai putin instruiti .Astazi,cand vad niste fanfaroni(mascarici) la TV,debitand sistematic ineptii,simt lipsa acelei "cenzuri";si ma intreb de ce sunt mediatizati acesti bufoni inepti? Bine inteles ma refer la gastronomie dar lucrurile sunt la fel in toate domeniile ,exceland in politica ,unde azi Ceausescu ar fi mic,mic, mic si iar mic copil in raport cu politrucii de actuali. Vineri 07.02 un mult prea mediatizat venetic si care se vrea un "pedagog" al "profesionalistilor" gastronomi romani, ii invata batand campii ,ce-i o esalota. Spune domnia sa ca la romani , esalota se numeste hajma,asta am afirmat si eu cand am enumerat soiurile de ceapa, cunoscute si cultivate in Ardeal.Dar urmeaza aberatia :asta jumatate de ceapa este o gemini ,cele doua gemini,ca doua jumatati formeaza hajma.Si ne prezinta ceapa pe care tocmai o jupuise(halal curatit de ceapa!).Ceapa formata din doua gemene este o ceapa normala (Allium cepa) care s-a obtinut dintr-un arpagic de proasta calitate,fiind prea mare.Arpagicul mare dezvolta in mijloc o duda ,purtatoare a florii;duda groasa si tare forteaza ceapa sa se despice, formand cele doua "gemene".Semintele acestor flori sunt sterile iar "gemenele"au o textura tare.Nu va sfatuiesc sa le cumparati,mai ales ca hajma este mai scumpa decat ceapa.A mai afirmat ca esalota este o ceapa rosie.Din nou nu va sfatuiesc sa cumparati din piata ceapa rosie marunta, ca este tot o ceapa normala ,nedezvoltata cu textura tare si gust piscator.Esalota ,sau hajma (Allium ascalonicum) este o tufa de ceapa.Dintr-un bulb se dezvolta o tufa,apoi pe discul radacinii se formeaza 6-8 cepusoare de marimea unei prune mici, fiecare ;7cepusoare cantaresc ~90-100gr,camasutele lor au culoare aurie,curatite de camasi au culoare roz. Iata de ce ,mult pomenita esalota este foarte putin utilizata in preparate culinare,in afara Frantei.
-
-
Voi continua desi nu simt nici o placere ,in speranta ca cei ce realizeaza emisiuni se vor documenta inainte de a face anumite afirmatii pe postul respectev. Ma voi referi la un cuplu.Doamna este evident o experimentata bucatareasa,la teorie insa ,este la fel de evidenta lipsa de cultura.Dupa cum se spune:"vorda multa nu-i fara gresala" iar aceasta emisiune este o adevarata avalansa de vorbe goale de continut si glumite infantile.In acest context ,cu o mimica jmechereasca,doamna afirma ca bucatele din Dobrogea sunt si trebuie codimentate, deoarece "daca nu in Dobrogea, unde ?"ca doar prin Dobrogea intrau codimentele in tara,inducand impresia ca in restul tarii codimentele erau o necunoscuta. In alta emisiune mai afirma domnia sa ca desi in tara este branza, romanii nu au o reteta autohtona de prajitura cu branza.Si pentruca vorbeam de un cuplu,intervine si sotul cu o remarca tampa,"la romani ,mai putin cu carnea ,doar Duminica".De ce nu se rezuma oare afirmatiile lor, doar la zona pe care o cunosc?Ca sa vorbesti de alte regiuni "musai-traba sa cetesti oarice istorie". Iata ce ne dezvaluie Istoria Mestesugarilor din Transilvania:la anul de gratie 1426 domnitorul Tarii Romanesti, Radu Prasnaglava a dat dezlegare negustorilor Ardeleni din Breasla Brutarilor,sa aduca in Tara Romaneasca (cumparand sau primind ca dar ,el insusi) :Turte AROMATE,Jimble(FRANZELE),Placinte dulci cu AROME(poronia/prajitura)covrigi sarati,paine ALBA, etc. Aromele(codimentele si mirodeniile)se utilizau in mod curent in Transilvania, comercializate prin spiterii (farmacii)de regula de catre negustorii jidani(evrei) si sasi. Cat priveste existenta unei prajituri cu branza,trebuie sa tii cont de vechile denumiri a produselor culinare.Si astazi in Ardeal se mai spuneregatesc un "poronia"cu nuca,branza etc sau un "arvaporonia".Mai exact, pregtesc un blat de prajitura(cu sodabica ca agent de crestere) umpluta cu mac ,silvoita,etc.Iar arvaporonia este checul. Si pentruca tot este la moda "Suleiman Magnificul ",din Imperiu Otoman ,prin Moldova lui Petru Rares se aducea in Transilvania ,silitra utilizata la prepararea produselor din carne. Cu aceasta observatie am ajuns la cantitatea de carne utilizata in Ardeal.Nu poti compara situatia iobagilor din Imperiul austriac cu serbii Tari Romanesti.Un iobag ardelean avea pamant de la imparat ,nobil sau biserica, presta munca sau platea pt acel pamant.Erau ,inpropriu zis un fel de arendasi, existau iobagi mai bogati ca unii nobili.In Tara Romaneasca serbii erau mai de graba sclavi.O familie de Ardeleni ,taia de Craciun unul sau doi porci(in functie de nr membrilor),de Pasti se taia miel sau ied,de sf.Marie Mica se taia un noaten sau un vitel,nepomenind de galite(pasari de curte),vanat ,peste,broaste,melci.
-
De cateva zile imi fata 1-2 caprite pe zi.Tot de cateva zile am gasit primele roade spontane ale pamantului.Prin urmare voi incerca sa indeplinesc ritualurile de primavara, prin care voi aduce multumere si recunostinta mumei noastre natura si Zeului nostru ancestral -precrestin ,precum si Fiului Sau. Va rog sa va amintiti ca majoritatea Obiceiurilor sunt precrestine, practicate inaintea intrarii crestinismului iudaic in teritoriile romane. Iata motivul pantru care din punctul meu de vedere ,Fiul Demiurgului meu poarta numele dacic de Zamolxe, nu cel iudaic de Isus. O data cu fatarea, mameloanele mamiferelor secreta un lichid ( colos) in primele 2 zile apoi acesta devine lapte.Cum micul puiut nu poate suge tot continutul ugerului,omul mulge colostul pentru a evita inflamarea ugerului.Colostul se pune la fiert,obtinandu-se corasta si zerul de corasta.Corasta se asamana cu urda. Corasta era obtinuta de la vaca bivolita,magarita,oaie,capra si rar de iapa. Corasta si oul sunt primele produse ale primaverii "de ograda". Alaturi de ele sau o data cu ele, in flora spontana, apar salatutele (ficaria ranunculoides), urzicile si papadia. Primul ritual al primaverii era legat de corasta.In casa la care a fatat vaca, se facea corasta si erau adunati copii din vecini.Erau asezati in cerc "pe fata casei",erau acoperiti cu un lipideu,peste lipideu se stropea cu apa de argint,se introducea un blid larg cu corasta in mjlocul copiilor, sa o manance. Apa de argint era obtinuta intr-un vas "curat" umplut cu apa in care era introdus un obiect de argint (de regula o moneda) ,Ritualul era pentru sanatatea si probuctivitatea vacii deci pt sporul casei.La case "cu cheag" corasta era indulcita cu miere,iar vasul era din argint. Acesta era un ritual vesel, o sarbatoare pt copii. Al doilea ritual care include toate trufandalele enumerate ,este un ritual sobru, inceput . de cu sara si savarsit la miez de noapte.Pentru acesta avem nevoie de doua vase din pamant,cum nu se mai gasesc ,pot fi utilizate doua blide de sub ghivece de pamant cu diametru de 18-20cm.
Acest mesaj a fost editat de către leleaMarie: -
In primul vas voi coace o Turta .Ar fi de zis ca eu nu sunt in drept sa prepar aluaturi rituale. 1).Aceste aluaturi se pregateau {in ancestral -de vestale sau preotese(fecioare-virgine,nicidecum neveste de preoti)};in mod traditional de "vaduve cu flori picate"adica de femei ce nu mai au relatii sexsuale si au ajuns la menopauza.2). In nici un caz nu se utiliza agent de dospire. Mai traba stiut ca turta este moderna "Tarta" umpluta cu te miri ce. Vasul de lut se umple cu apa calduta si se tine ~12ore la loc cald.Se arunca apa, se usuca si se unge cu untura de porc,se lasa sa absoarba grasimea cat timp gatim.Este bine sa procedezi asa de fiecare data cand folosesti vase de lut(ceramica),astfel nu risti sa-ti fleruiasca(fisureze) in cuptor. Avem nevoie de: 200gr faina(amestec de grau,porumb,mei,linte,naut),100gr de grasimi (untura de porc,gaina,gasca,seu de oaie, vita,capra si unt),2-3 linguri de caimac de pe corasta,sare si apa rece. Pentru framantat se foloseste o lespede de piatra, pentru a nu se incalzi aluatul. Se amecteca repede (cu mainile recite in apa rece)faina cu grasimea,caimacul si sarea apoi daca este nevoie apa rece.Aluatul se da la rece ,infasurat intr-un merindar de canepa,slobozit in galeata de la fantana,pana in apa.Se lasa 2-3 ceasuri.Amu vom face umplutura.Corasta(~150gr) bine scursa de zar, se freaca cu 2-3 linguri de miere,se adauga un ou,stafide, mieji de nuca si alune pisate,corobete maruntite. Aluatul se intinde si se pune in vasul de lut ca intr-o forma de tarta,se umple cu boabe de legume si se da la copt.Se scoate,se goleste si raceste crusta apoi se umple cu umplutura pregatita.Din aluatul ramas de la asezarea in blid,rasucim o funie care o punem in jurul umpluturii iar in mijloc vom face pomul vietii.Ungem funiile cu apa cu putina miere si faina apoi presaram mac. Se da iar la cuptor cateva minute ,cand se scoate se presara cu salatute taiate fin.In centru se infige o lumanare de ceara.La miezul noptii se duce turta la un mal de apa curgatoare,se aprinde lumanarea si se da pe apa cu incantatiile sfinte.Pentru a pluti cat mai mult pe apa ,turta se aseaza intr-un cauc de lemn.
-
-
-
A doua turta difera de prima prin ornament. Funia ce incojoara turta se face din doua suvite de aluat,prima data prin mac,a doua data prin jufa. Ornamental central se face tot din doua suvite date prin mac,respectiv jufa. Se aseaza suvitele in forma de S suprapus,deasupra se pune suvita alba. Rezulta o svastica. Amu nu este cazul as va ganditi la hitlerism. Cele doua suvite simbolizeaza doi serpi. Serpi simbolizeaza antagonismul universal:binele/raul,lumina/intuneric,viata/moarte;in cazul nostru anul ce se topeste sub anul ce rasare. Suvitele se pot aseza si in forma de 8 simbolistica fiind acceasi. Ritualul are local noaptea la mal de apa curgatoare ,se aprind doua lumanari si se da pe apa turta pe suport sa pluteasca cat mai mult. Amu voi explica cateva cuvinte pomenite. Jufa ardeleana este Julfa bucovineana ,adica o branza vegetala care in functie de dilutie poate deveni lapte vegetal - lapte de bou in ardeal silapte de buhai in bucovina
Acest mesaj a fost editat de către leleaMarie: -
-
Am pomenit de svastica formata din serpi.Daca in mitologia noastra sarpele reprezinta intelepciune,protectie ,innoire ;la alte culturi reprezinta si fecunditate,motiv pt care simbolul serpilor incrucisati este si azi la made cinste,svastica este purtata in special de miri. Din cultura asiatica a fost ''plagiata"de hitleristi. Acest simbol a disparut din traditia noastra,sa pastrat insa simbolul 8 care insa sa "crestinat"si reprezinta mucenicii.
-
Am intentionat sa deschid in nou subiect dar nu mi-a reusit. Am dorit sa-l intitulez " Epilog la ora de religie".Cum vintaleri m-au anuntat de vineri ca nu vin la vie sambata,am hotarat sa merg la oras . Asa ca sambata 21-lll anul de gratie2015 a mileniului trei, am vazut o defilare de toata rusinea. Ora de religie a castigat !!! Evul mediu sa intors nu doar in scoli ci si pe strada. Precedata de o fanfara defila ocoloana,in mare majoritate copii. Peste hainele de culoare inchisa aveau ca niste maieuri albe . Se demonstra anti avort !!! Nu anti violenta in scoli, nu anti analfabetism, nu anti etnobotanice,anti drog, anti alcohol. Era o demonstratie aproape fastuoasa. Am privit perplecsi la modul in care sunt folositi minorii,intr-o disputa dintre biserica si legislativ. La ce sa ne asteptam in viitor de la copiii dresati de popii care vor sa ne intre in patul conjugal,ca pe vremuri comunistii. Nu au murit destule femei in trecut? Nu grija pacatului ii preocupa ,sunt convinsa ca sursa de venit de pe urma copiilor nevoiasi este adevaratul motiv al acestei miscari rusinoase.
-
Au trecut Pastile unguresti si Floriile romanesti. Am sarbatorit ca in fiecare an, toti laolalta. Este firesc asa,suntem multe familii mixte,suntem vecini,prieteni,oameni de omenie care ne respectam reciproc.
Am pregatit bucate de post:ciorba de agrese(conservate cu ghimbir) cu tarhon,sarmalute cu mix de ciuperci si ciocarti(congelati) in frunze de stevie,opinci din cartofi umplute cu vinete(congelate),ardei copti(la borcan in ulei),ciuperci,ceapa,orez. Caramele de casa in forma de oua rosii,Florentine cu fructe dezhidratate,chisalita din corobete,mamaliguta cu silvoita.
Totul gatit fara oua,carne,lactate.
-
In Aredeal ciorbele si sosurile din fructe se preparau fregvent ,fructele fiind utilizate si ca agent de innacrire in bucate. Cea mai fregventa ciorba era din visine dar si sosul de visine era cel mai des pregatit. Urmeaza ciorba de agrese la unguri si ciorba de mere cormose la romani. O ciorba aparte era chisalita pargalita ,pregatita iarna. Chisalita se obtine prin fierbera fructelor dezhidratate,rezulta un compot dens si foarte concentrat
Sosuri se pregateau si din mere,gutui,rabarbar si hecerli(inlocuitor de bulion). Hecerli este pasta de cacadari(macese).
Pentru acrire se foloseau mere,prune,struguri verzi. Desigur se foloseau si rabarbarul,macrisul,stevia.
Preparatele din fructe se pregateau atat de post cat si cu carne. La romani se utiliza mai des afumatura,la unguri mai des carnea de pasare.
Mai mentionezbca in ciorbe se fierbea orez ,mai des la unguri si pasat din porumb alb la Romani.