|
|
 |
cariera
Schimba pareri legate de viata profesionala; ofera si primeste sfaturi de cariera.
postat de: helly282  la data: 2007-04-23 17:04
|
Fetele,
Aveti grija CAT munciti. Luati in considerare orice semnal de alarma produs de epuizare, stress si altele.
Vineri, o managera pe audit de la un big4 a murit din cauza epuizarii. Asadar e primul caz (cel putin pentru mine) facut public, in care cineva moare de epuizare fizica + psihica.
Inca o data: daca noi nu avem grija de noi, nimeni nu o va face.
Poate mesajul e un pic alambicat si aiurea scris, insa eu am lucrat in audit si de doua ori mi s-a facut rau in timpul serviciului, asadar cu atat mai mult e mai infricosator pentru mine acest caz. |
|
postat de: ZsaZsa la data: 2007-04-23 19:12
|
Dumnezeu sa o ierte!
Am auzit si eu de acest caz socant, este vorba despre o doamna de la Ernst & Young, nu?
Ceea ce este si mai trist este faptul ca moartea doamnei ar trebui sa ne serveasca drept pilda, drept lectie de viata. Din pacate, mai mult ca sigur ca azi vom fi afectate de vestile triste, iar maine vom incepe din nou sa muncim pe rupte, sa ne neglijam propria sanatate, familie etc.
Take it easy! |
|
postat de: stefanna la data: 2007-04-24 03:41
|
| Dumnezeu sa o ierte! Din pacate nu e primul caz. Problema nu este atat in cat muncim, cat mai ales in management. Dupa un astfel de caz compania ar trebui sa analizeze bine de tot cum isi manageriaza angajatii, caci nu cred ca vor sa dea faliment pe motiv ca le-a murit toti angajatii si nu mai vrea nimeni sa lucreze pentru ei! Ideea este simpla: daca esti platit sa fi acolo 8 ore pe zi, atunci asta-i, compania nu are dreptul sa-ti ceara mai mult (decat daca iti plateste orele in plus si tu chiar vrei asta) si nici nu te poate concedia daca zici nu la extra-ore de munca caci ii poti da in judecata. Noi suntem cele care trebuie sa ne menajam, inca o data, mai putin e mereu mai bine! |
|
postat de: maria5 la data: 2007-04-24 09:43
|
| Trist, dar aceasta este realitatea.. La fel ca in acea reclama de la tv la niste vitaminem, viata noastra se invarte in urul a doua activitati: servici, acasa(somn). Dar putem schimba ceva? de multe ori am zis ca imi bag picioarele, demisionez, dar ma trezesc imdeiat la realitate. unde ma angajez imediat si pe aceeasi bani sau chiar mai bine si ce anume ma asigura ca dincolo nu voi fi exploatata mai rau? Nu avem de ales. Un salariu decent inseamna epuizare fizica si psihica. Nu mai avem viata personala. Eu nici nu ma pot odihni noaptea ca numai servici visez, cosmaruri care nu ma lasa sa ma odihnesc si ma duc dimineata din nou la servici, franta si demoralizata.. dar nu am de ales. |
|
postat de: helly282 la data: 2007-04-24 10:10
|
In viata mea nu o sa mai spun "nu am de ales"...jur!!!
Am de ales, si prima alegere fireasca e VIATA+SANATATEA. |
|
postat de: borgia79 la data: 2007-04-24 10:14
|
Si mai trist este ca nu s-a auzit in media nimic. Se va musmaliza totul, sunt sigura!
De ieri am hotarat sa fiu mai nesimtita, sa nu mai stau peste program mereu, sa fac sport, sa iau vitamine, sa nu ma mai implic atat de mult in munca. E greu pt mine (si probabil pt peste 50% din populatia acestei tari nenorocite) sa pun o limita la implicarea in munca, pentru ca sunt conditionata de salariu. Insa mai mult tin la viata mea si nu vreau sa ma intreb in fiecare weekend pana cand voi mai rezista, cand voi claca nervos si fizic.
Sa nu uit... ce ironic... managerul de resurse umane al aceleiasi companii unde lucra doamna care a murit, spunea intr-un articol acum cateva saptamani "“Dictionarul de resurse umane s-a imbogatit in ultima vreme cu noi termeni: "neajutorare" si "burn-out" (n.r. epuizare), a arătat managerul de resurse umane al Ernst & Young. Burn-outul este definit de Scholtes ca o pustiire emotionala intelectuala, psihica, a resurselor unei persoane. Ea survine în urma unei expuneri prelungite la stres ridicat si se concretizeaza intr-o lipsa de interes, cinism, sceptimism si defetism. Burn-outul poate sa fie si unul "observational", care sa apara la un angajat nou-intrat, plin de entuziasm, dar care se molipseşte rapid de comportamentele celor din jur.”
Si au ramas cu spus-ul…
Dumnezeu s-o ierte... |
|
postat de: helly282 la data: 2007-04-24 10:30
|
Da Borgia...e bine ca stiau teoria.
E atat de trista aceasta poveste...atat de macabra. |
|
postat de: carmensylva la data: 2007-04-24 10:57
|
adica sa muncesti ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa muncesti!
solutia nu va veni niciodata de la patron, interesul lui e sa castige. si castiga daca tu muncesti.
dar legislatia UE impune si in Rom un numar maxim de ore lucratoare pe luna. nu are nimeni dreptul sa impuna ore suplimentare, dar pentru asta trebuie ca angajatii sa fie uniti.
se termina programul la 17,00, la 17,00 e coada la poarta!
daca pleaca unul, doi si ceilalti raman... nu iese nimic. |
|
postat de: borgia79 la data: 2007-04-24 11:06
|
Da, Carmensylva, insa gandeste-te ca ai o groaza de lucru, ca seful se uita stramb cand pleci la ora la care se termina programul, ca sefului nu ii convine ca ai o raceala si vrei sa stai acasa sa te refaci, ca n-are cine sa-ti faca treaba la serviciu. Si ca ai nevoie de salariul ala, pentru ca alta solutie nu ai pt a-ti plati facturile si mancarea si ratele. Ce faci? nu e asa usor sa gasesti un serviciu unde sa fii respectat si tratat cu omenie.
Helly, dar ea era bolnava? suferea de ceva? colegii ei ar trebui acum sa traga anumite invataturi din lectia ei |
|
postat de: carmensylva la data: 2007-04-24 11:11
|
borgia, da, dar cum spuneam ar trebui ca toti colegii sa fie pe aceeasi lungime de unda.
daca iesiti pe usa toti cand se termina programul, ce va face seful oare?  |
|
|
|
|
Nu ai cont? Click aici
Aniversari
Sfaturi
Felicitari
