Viata sexuala a cuplului

Sexualitatea este energia care defineste fiecare fiinta vie, este o energie vitala si o manifestare a caracterului viu al fiintei. Viata sexuala este forma concreta prin care...
Sexualitatea este energia care defineste fiecare fiinta vie, este o energie vitala si o manifestare a caracterului viu al fiintei. Viata sexuala este forma concreta prin care se realizeaza in act aceasta energie. Viata sexuala implica corpul, psihologicul si organicul. Ea este modalitatea prin care sexualitatea devine un existent.

Implicit, viata sexuala este calea spre intelegerea sexualitatii. In consecinta, corpul, psihologicul si organicul constituie modalitati prin care avem acces la propria energie vitala. Investirea corporala, sentimentul ca stare si proces psihologic, organicul ca suport material sunt formele prin care avem acces la noi insine.

Cuplul are un continut sexual implicit. Daca acceptam supozitia ca locul de manifestare a actului sexual se realizeaza in cadrul cuplului, implicit viata sexuala este asociata ca loc in care cele doua entitati se intalnesc si devin un model prin care se cautam pe noi prin corp, psihic si organic.

In cautarea disperata a reperelor concrete pe care mai toate domeniile vietii sociale din prezent o cauta, discutiile despre viata sexuala nu se refera prea mult la aceasta forma de acces spre noi insine, ci mai mult la modul in care ar "trebui" sa se desfasoare.

Transformarea sexualitatii intr-un cod de acte si intr-o modalitate anterior definita este un traseu al contemporaneitatii. Scopul vietii sexuale, durata si ceea ce se intampla cu fazele respective devin un subiect standard si o norma care tinde spre o adevarata "olimpiada" a sexualitatii.

In fond, caracterul de "cale" spre noi insine este mai intotdeauna luata in dizgratie si considerata ca fiind inferioara unor domenii ce par mult mai elevate - filosofie, arta, religie -. Aceasta negare a sexualitatii ca o forma spre noi insine ne reduce foarte mult capacitatea de a intelege ceea ce se intampla in cadrul cuplului.

A nu intelege cat de important este cuplul din aceasta perspectiva a sexualitatii presupune a nu intelege cine esti cu adevarat si ce doresti cu adevarat. Viata sexuala nu inseamna realizarea reusita a unei ejaculari si a unui orgasm perfect, ci mai mult, cautarea de sine, cautarea a ceea ce esti in aceasta lume.

Interpretarea prin axe a vietii sexuale


Cateva din aceste dimensiuni sunt mai importante si se refera la componenta placere - neplacere, nevoie - dorinta, masculin - feminin. In viata sexuala regasim aceleasi roluri care exista in viata de zi cu zi. O analiza destul de superficiala spune ca rolurile pe care le jucam la un moment dat in viata noastra sunt la fel de importante si cu un impact similar celui pe care il are rolul in viata noastra.

Tindem sa jucam un anumit tip de rol in viata sexuala in functie de modul in care se formeaza rolul psihologic al sexualitatii. Tiparul de rol consta in identificarea pe care o avem cu un anumit tip de personalitate si de referinta. Atunci cand aceste roluri coincid putem vorbi despre o viata sexuala placuta, reusita, satisfacatoare si in care cautam sa ne realizam dorintele.

In extrema cealalta gasim situatiile in care problemele conteaza si au un impact important. Este vorba despre o traire autentica a rolului social in contextul rolului psihologic utilizat ca temei de realizare.

Faptul ca o anumita investitie a unei anumite zone a corpului se produce in timp si in cadrul unei perioade din viata noastra (cum arfi copilaria) devine o continuare a acestei stari si situatii. faptul de intelege investirea sexuala a corpului corelata cu cea inconstienta, emotionala, afectiva este important, insa, trairea autentica se realizeaza prin transformarea in actiune a rolului deja format.

Nu este mai putin important ca un anumit rol sa functioneze adecvat sau nu intr-un context delimitat. Daca investirea are loc pe un anumit regim si mod de functionare atunci putem pune in practica o stare superioara prin care persoana reuseste sa se manifeste adecvat. Celalalt devine obiectul acestei forme de preluare senzoriala a pulsiunii si incearca sa se manifeste in concordanta cu trairea emotionala data.

Toate aceste trairi devin un tot unitar in functionarea cuplului si denota caracterul sexual al relatiei ca prim aspect de evaluare a nivelului "matricei" de cuplu. Este evident ca un cuplu devine o traire aparte care se diferentiaza de toate celelalte existente in viata unui om la un moment dat.

Triarea ambivalenta devine o relatie cu obiectul intern iar separarea intre obiectul intern si cel extern este cel putin la fel de importanta ca si trairea din relatia "partener bun" / partener rau". Aceste axe devin formatul vietii sexuale si sunt decise prin integrarea emotionala a capacitatii de evaluare si de intelegere a mecanismelor personale. A intelege ca actul sexual nu se limiteaza la actul sexual manifest si ca exista, in sine, un act sexual latent ca un potential dat exprimat in diverse activitati este o forma de identificare a cuplului ca traire aparte.

Subliniem aici trei axe importante prin care putem descrie actul sexual:
  • obiect intern - obiect extern
  • partener bun - partener rau
  • act manifest - act latent

  • Prin aceste trei axe putem realiza o analiza autentica a vietii noastre sexuale. Nu are importanta daca actul sexual cuprinde sex oral sau anal, daca dureaza 10 minute sau 24 ore, daca exista 13 erectii si contacte pe zi, daca femeia realizeaza orgasmul iar barbatul realizeaza ejacularea. Toate aceste discutii obiective sunt discutii sterpe, sortite esecului, pentru ca indiferent de locul, durata, numarul de parteneri, latura psihologica devine esentiala si conduce la o stare aparte in care oamenii resimt si "locuiesc" in actul lor sexual, in fapt, in propria lor sexualitate.

    Jung insista pe doua trasaturi care par decisive in contextul unei abordari logice a cuplului - relatia anima - animus, prin care cele doua entitati exprima o stare contrarie celei pe care un barbat sau o femeie o traieste. Pe de alta parte insista asupra caracterului unitar/contradictoriu al unui arhetip.

    In conformitate cu acest arhetip, vom avea in vedere o stare speciala, descrisa de trairea corespunzatoare ca unitate a contrariilor. Evola preia ca baza a analizei vietii sexuale, mitul complementaritatii emis de Platon. Toate aceste trasaturi, toate operele de acest gen insista pe caracterul unic, esential, diferit al rolului de cuplu in viata unei persoane. Implicit, importanta vietii sexuale este un corolar inerent in care problema daca important este sexul sau nu pica pe un plan secund, evidenta fiind ca acest rol este in mod sigur unic.

    In acest context, a vorbi despre sexualitate ca forma de distinctie intre un ceva si un altceva care pare complementar si, in acelasi timp, unic prin unitatea elementelor date, devine o consecinta inerenta si foarte fixata in cadrul lucrului.

    Emotiile ca modalitate de intelegere


    Vietii sexuale ii sunt asociate tot felul de trairi emotionale, de la sentimentele pe care partenerul le produce in noi, la emotiile actului sexual, la fantezia momentului exista o varietate de continuturi psihologice imbinate.

    Trairile emotionale pot sa fie foarte diverse si sa fie o cale spre un drum spre noi insine. Pentru exemplificare, am ales o pereche de trairi destul de des intalnite in cabinetul de psihoterapie. Poti sa simti placere dar poti simti si vinovatie. Perechea placere - vinovatie poate fi un element decisiv al vietii sexuale, dar ea va fi prezenta in mai toate rolurile tale si se constituie intr-o traire profunda.

    Daca acest lucru se intampla tot ceea ce produce placere, va deveni "o placere vinovata" dintr-un motiv atent "ascuns" al vietii respectivului. Cu alte cuvinte, rolurile vor putea fi distinse prin roluri placute, dar vinovate, sau roluri neplacute (in sensul de lipsite de placere), insa acceptate.

    Implicit organismul va renunta la placere, deoarece este vinovata sau va accepta placerea si se va "pedepsi" pentru ca si-a permis aceasta stare interzisa. Frigiditatea, absenta orgasmului devine o forma prin care corpul reactioneaza in plan emotional la aceasta traire. Daca persoana respectiva isi va permite sa simta placere atunci se vor intampla tot felul de "nereusite" prin care va reusi sa "fuga", sa se pedepseasca intr-o forma sau alta. P

    oate ca va detemrina, intr-un mod inconstient, plecarea partenerului pe care il iubeste si care ii provoaca placere. In viata sa vor interveni alte roluri prin care va subestima viata sexuala. Mici accidente. Organicul va putea si el sa reactioneze. O anumita somatizare, o anumita interdictie, este mai favorizata atunci cand acest sentiment de vinovatie functioneaza si va actiona ca o pedeapsa a protagonsitei.

    Cuplul "vinovatie - placere" este o pereche care poate functiona impreuna foarte bine. A invata placerea inseamna a invata dorinta, inseamna a avea incredere in dorintele tale. Iar aceste dorinte sunt de multe ori deghizate in rolul psihologic pe care o persoana il poate simti. Fantezia, imaginatia lasa o cale deschisa spre rolul sexual si spre subiectivitatea proprie. A simti durere este o forma de pedeapsa destul de des intalnita.

    O alta exemplificare: siguranta, dependenta. Poate celalalt nu este decat o prelungire a unui sentiment de siguranta pe care-l cautam. Poti sa il iubesti foarte mult si sa ai o mare nevoie de el si de ceea ce reprezinta el pentru tine, dar aceasta iubire ascunde intr-un mod frumos (social) incapacitatea ta de a fi pe propriile persoane, dependenta de el si de ceea ce il reprezinta.

    Acel "nu pot trai fara tine" devine "nu pot sa stau singura". Acest gen de persoana nu prea poate sa se bucure de ceea ce reprezinta celalalt in prezenta lui si are tendinta de a-i reprosa acestuia absentele. In fapt se bucura de prezenta lui numai cand nu este langa ea. Sexual, resimte o stare de incapacitate de exprimare deoarece viata sexuala nu poate sa aiba loc decat daca exista o acceptare a propriei sexualitati intr-un mod autonom.

    A nu se intelege ca fiecare persoana dependenta de un altul este o persoana incapabila sa se exprime din punct de vedere sexual ci, mai mult, reprezinta o modalitate de expresie a propriei incapacitati de actiune. Organicul poate sa reactioneze cumva standard - poate sa se manifeste printr-o incapacitate de a fi singura-. Poate lua forma unor atacuri de panica, a unor somatizari puternice sau discrete prin care un altul este invitat sa acorde atentie.

    Aici se subliniaza o alta modalitate de a ne estima viata sexuala, prin starile emotionale care ii sunt asociate. Spre exemplu, in masura in care avem acces la emotiile noastre putem sa stabilim cam ce tipuri de emotii insotesc viata sexuala, sexualitate, partenerul ca obiect intern, etc. toate aceste emotii se realizeaza intr-o unitate prin care ne raportam de multe ori nu numai la actul sexual, la cuplu, dar si in rolurile noastre generale.

    Aceasta presupune sa intelegem mecanismul emotional prin care traim actul sexual. Evident, acest inventar al emotiilor nu rezolva mai nimic, pentru ca a sti ceea ce simti nu este decat un pas, intr-adevar un pas mare, important dar, momentan, doar un pas. El va fi folositor si va funtiona candva.

    Practic, aceasta modalitate de evaluare a vietii sexuale presupune doua momente in aceasta etapa:

  • inventarul starilor emotionale care pot fi asociate actului sexual;

  • functionarea unor relatii intre aceste emotii, sentimente, afecte;

  • integrarea acestor emotii in ansamblul vietii sexuale este o etapa secundara care poate avea loc candva. Acest moment nu vi l-as putea propune ca un scop in sine, ci este mai mult atributul travaliului psihoterapeutic.
  •  

    Posteaza comentariu

    Greu de citit? Regenerare cod