Ratiunea, solutia problemelor tale

Propunerea formulata in articolul precedent conform careia o situatie mai mult sau mai putin dificila sa fie rezolvata prin intermediul gandirii, ratiunii nu este un mecanism...
Propunerea formulata in articolul precedent conform careia o situatie mai mult sau mai putin dificila sa fie rezolvata prin intermediul gandirii, ratiunii nu este un mecanism atat de simplu.

Deseori aceasta rezolvare prin intermediul gandirii este o aparenta. Simti ca partenerul tau are o problema cu ordinea, resimti puternic starea de ingrijorare. Iti tot spui si iti explici ca ceea ce se petrece cu el nu este foarte grav, ca asa sunt toti barbatii, ca il intelegi. Sunt ganduri care aparent ar putea sa explice situatia si sa iti permita o rezolvare rationala.

Coborand la un alt nivel al fiintei tale, in afect, constati ca starea respectiva te enerveaza tare. Ca mereu esti iritata cand lucrul acesta se intampla. Gandurile care vin sa se contrapuna acestei stari sunt puternic stimulate insa, in realitate, nu se intampla decat sa se creeze o stare de conflict intre ceea ce gandesti - "asa sunt toti barbatii" - si ceea ce simti - "o permanenta stare de iritare, tendinta de a te manifesta agresiv".

Din aceasta contradictie este dificil de iesit, deoarece, ca in oricare alt conflict, partile sunt invingatoare pe rand.
Daca am avea o imagine preponderent cantitativa am spune asa: cand partea rationala este puternica, lucrurile nu par a afecta prea mult cuplul, insa, cand partea emotionala este puternica, probabil ca va izbucni o cearta. In aceasta cearta, pe langa motivatia de obicei nesemnificativa va aduce cu sine multe reprosuri din trecut, tot ceea ce ai fi exprimat candva si acum poti sa o faci, deoarece concentrarea fortei tale emotionale a depasit barierele care pareau a se opune.

Indiferent de cine este mai puternic, in acest conflict nu exista invingatori si invinsi, ci doar un consum psihic enorm, un consum al propriei spontaneitati. Aceasta, in loc sa fie folosita in aspecte de placere, realitate, creatie a rolului, este folosita pentru apararea unei stari de conflict interior.

Aceasta abordare, in care iti propui sa asezi cu forta peste ceea ce simti, principii, ganduri bune, lucruri invatate, nu este o solutie deoarece prin ea se ajunge intr-un permanent razboi, ca si cum cand intri in casa, intri pe un front.

La un moment dat este posibil sa nu iti mai placa pe acest front si, ca urmare, sa te gandesti ca este mai bine pentru tine sa faci lucrurile sa functioneze in viata ta.


Intrucat nu reusesti sa vezi ca exista si solutii interioare (schimbarea razboiului interior - "semnarea pacii"), vei apela la solutii exterioare - schimbarea a ceea ce este in afara, despartirea, schimbarea casei, etc.

Cand vorbeam despre implicarea rationalului, nu ma refeream la acest tip de abordare in care intelegerea este exterioara. De multe ori, am senzatia ca multe carti, emisiuni TV, reviste, prieteni propun astfel de variante.

De asemenea, aceste principii frumoase care se refera la "iertare", "intelegere", "acceptare" sunt de multe ori doar forme de impunere a unor solutii rationale, in ciuda a ceea ce simte o persoana.

Multe solutii foarte rationale cum ar fi sa faci ceva pentru ca partenerul sa nu mai aiba alte relatii nu sunt decat forme mai mult sau mai putin delicate de impunere a ratiunii in ciuda a ceea ce simte o persoana. Acestea nu numai ca nu rezolva situatia, dar pot sa accentueze conflictul. De fapt, mai toti simtim ca aceste lucruri atunci cand le primim de la TV, din reviste, de la prieteni nu ne sunt de folos si, ca urmare, nici nu le urmam.


Asteptarile fiecaruia sunt de ordin emotional si, in consecinta, daca ne folosim ratiunea o putem face pentru a merge spre ceea ce este in noi. Ca urmare, prima solutie atunci cand ne lovim de o problema este sa vedem ceea ce simtim. A doua solutie este sa stim ca simtim si motivul pentru care simtim astfel.

Sa vezi ceea ce simti presupune sa cunosti lucrurile din tine, sa le observi, sa le dai o forma in cuvinte. Prietenii pot sa fie folositori pentru asa ceva.

Atunci cand simti o problema, este timpul sa te intorci in primul rand spre tine. Am putea spune ca prin problema in cuplu intelegem o propozitie de tipul: "pe mine ma deranjeaza in rolul meu de partener..." si sa te apleci asupra a ceea ce simti.

Iata cateva exemple selectate din diferite sedinte de consiliere de cuplu:

  • simt nevoia sa ma razbun pe el;

  • simt multa iubire, dar ceea ce face ma infurie foarte mult;

  • simt ca nu ma atrage, ca ma indepartez de el;

  • simt o stare de neliniste, de permanenta preocupare pentru ceea ce face;

  • simt ca nu vreau sa-i pierd;

  • simt ca iubesc pe altcineva;

  • simt ca a venit timpul sa fiu pe picioarele mele, simt ca nu mai vreau sa fiu dependenta de el;

  • sunt obsedata de ceea ce face, sunt mereu cu ochii pe el, fiecare moment in care nu este langa mine este permanent o stare de frica;

  • simt panica atunci cand el pleaca de acasa.


  • Daca ceea ce simti este clar, aceasta nu inseamna ca este un lucru suficient pentru a face ceva. A cunoaste ceea ce simti nu inseamna in mod automat a schimba o situatie, a imbunatati o relatie. Dar este o forma prin care poti sa fii mai aproape de o abordare coerenta a relatiei de cuplu. Acest "a sti ceea ce simti" presupune o anumita detasare emotionala deoarece se lasa loc de manifestare ratiunii.

    Din moment ce lasam ratiunea sa functioneze, aceasta este o forma de actiune. Dar lucrurile nu se pot opri aici, asa ca ne vom intalni saptamana viitoare pentru a merge mai departe.


     

    Posteaza comentariu

    Greu de citit? Regenerare cod