Căsnicia mea cu Mircea a fost o succesiune de neînţelegeri şi ghinioane, pe care acum, la patru ani de când ne-am despărţit, şi fiecare a apucat-o pe alt drum, le văd cu alţi ochi. Mai maturi. Pur şi simplu nu a fost momentul nostru atunci. Eram prea tineri, aveam 21 de ani, iar căsătoria a fost un pic forţată de faptul că eu am rămas însărcinată, iar el s-a simţit dator să „facă ceea ce trebuie”. Numai că am pierdut copilul la câteva zile după căsătorie, ca un făcut, fapt ce a dat naştere la discuţii neplăcute cu mama lui, care întotdeauna a crezut că umblu să-l leg pe fiul ei de mine, cu orice preţ.
Până la urmă convieţuirea împreună, faptul că eram nepregătiţi de viaţa de cuplu, amestecurile permanente ale soacrei şi poate şi un pic de treburi necurate făcute de ea împotriva noastră (asta e ideea mamei) au dus la despărţire. După trei ani de căsnicie cu chiu cu vai am decis că e mai bine să ne separăm. Divorţul s-a produs abia după alţi doi ani, pentru că el a plecat din ţară o vreme, cu job-ul.
Între timp şi eu l-am cunoscut pe Jerry, care e un tip foarte cool, e englez, ne înţelegem bine, ne merge bine, ne potrivim destul de bine şi până acum jumătate de an totul a fost OK.
Mircea s-a întors în ţară şi era deja căsătorit cu altcineva. Tipa a trăit mulţi ani afară şi e cam neadaptată aici. Are în continuare multe treburi de rezolvat în străinătate, dar Mircea a obţinut aici un post mai bun şi au decis să se stabilească în ţară. Desele ei plecări, şi o ciudată întâmplare care ne-a apropiat pe noi din nou a făcut ca eu şi Mircea să petrecem tot mai mult timp împreună.
Relaţia noastră rămăsese, de altfel, una de prietenie, nu ne-am despărţit urât, cum fac alţii, numai că acum îl văd altfel. E mai matur, e un bărbat exact aşa cum îmi doresc, şi mă priveşte cu aceiaşi ochi cu care mi-a făcut curte în anii noştri de început. Aşa că inevitabilul s-a produs. Am făcut dragoste şi mi-am dat seama ce am pierdut. Mircea este bărbatul vieţii mele, în ciuda a tot şi a toate.
Ciudat este că în lunile astea de când avem relaţia asta extraconjugală niciunul dintre noi nu simte că ar face ceva greşit, deşi e evident că fiecare i-a jurat între timp credinţă altei persoane.
Problema mea acum e că am rămas însărcinată şi că ştiu sigur că copilul e al lui Mircea, nu al lui Jerry. Chiar dacă el nu are cum să ştie, şi nici lui Mircea nu i-am spus, cochetez cu ideea de a merge mai departe aşa. Mi-e groază de scandalul care ar ieşi, de reacţia mamei lui mai ales. Dar cred că cel mai tare mă tem de faptul că Mircea ar putea să decidă să nu mă aleagă pe mine, ci să rămână cu actuala lui soţie. Pus în faţa situaţiei şi a scandalului, mi-e frică să nu cumva să-l pierd din nou, deşi nici acum nu-l am cu adevărat. Dar modul în care ne simţim amândoi acum, practic trăim povestea de dragoste pe care nu am trăit-o când am fost căsătoriţi. Şi ceea ce e interesant e că cei din jurul nostru nu se prind. Li se pare firesc să fim prieteni, să ieşim împreună, şi nu suntem bănuiţi de ceva rău, pentru că lumea consideră că noi am consumat ce a fost de consumat. Or noi abia acum ne descoperim.
Voi ce aţi face în locul meu? Trebuie să recunosc că şi de Jerry sunt ataşată, dar în lumina ultimelor luni ştiu sigur că Mircea e dragostea vieţii mele.
© Copyright:
Poveste adevărată: "Sunt gravidă cu fostul soţ, deşi m-am recăsătorit cu altul"
Căsnicia mea cu Mircea a fost o succesiune de neînţelegeri şi ghinioane, pe care acum, la patru ani de când ne-am despărţit, şi fiecare a apucat-o pe alt drum, le văd cu alţi ochi. Mai maturi.
Comentarii (15)
Abia acum am dat peste aceasta poveste si, drept sa spun, toate comentariile negative adresate tie sunt cat se poate de deplasate. Nimeni nu-i in masura se judece pe nimeni. Doar D-zeu ne poate judeca. Cat despre sfaturile date de altii, cred ca nu conteaza. Cel mai bine ar fi sa-ti asculti vocile inimii si ale ratiunii si sa actionezi in consecinta. Ce ma deranjeaza cel mai mult, este ca unii oameni nu stiu adevarata semnificatie a cuvantului ,,curva,, si folosesc aceasta sintagma ori de cate ori au ocazia, fara sa tina cont de sentimentele respectivei. Sper sa iei o hotarare inteleapta, si sa nu iesi ranita din aceasta conjunctura!
Spune-i lui Mircea adevarul si ca vrei sa formati un cuplu,daca accepta sa divorteze,atunci monstrul din tine va spune si lui Jerry ca tocmai ai bagat divortul si poate sa-si ia psiholog ca sa treaca peste......si dupa ce il pierzi pe Jerry vei vedea ca Mircea nu e marea dragoste...faci avort si te simti asa cum ar trebui....adica murdara....
"barbatul e barbat iar femeia este curva" :))))))))))))
Nimeni dintre noi nu este in masura sa judece pe nimeni.Apoi, inimii nu ii poti impune nimic.Da,ar trebui sa intervina ratiunea, dar uneori este atat de usor sa gresesti.Faptul ca drumurile voastre s-au intersectat, eu nu cred ca a fost intamplator.Acel copil nenascut de la inceputul casniciei voastre, trebuia sa se nasca.Bucura-te ca vei avea un copil.Sunt femei care ar da orice ca sa poata fi mame, ca sa poata sa tina la san propriul copil, dar nu au aceasta sansa.Fii insa cinstita cu tine, nu incerca sa te amagesti.Spune-i lui Mircea ca va fi tata, ca nu ii ceri sa ramana cu tine, daca el nu simte acest lucru.In acest fel iti vei clarifica multe lucruri.Ti-ai pus vreodata problema ca el nu este asa cum il vezi tu?Se poate sa fie doar proiectia ta, sa il vezi asa cum vrei tu.Daca nu este asa, daca acum este mai matur, va lua atitudine in fata mamei lui si te va proteja pe tine si pe copil.Depinde numai de tine sa iti alegi momentul in care ii vei spune.Daca nu vei clarifica lucrurile va fi greu pentru tine. Mult succes si numai bine tie, si copilului care se va naste!!!!!!!!!!
ramai cu ultimul.daca l iubeai pe primul,nu te desparteai de el.crede-ma,stiu ce spun...
femeile sunt proaste rau...:(((
ti-ai raspuns singura atunci cand ai zis ca Mircea e dragostea vietii tale... :) Iti urez sa ai un bebe sanatos si sa fii fericita cu adevarat, indeferent ce inseamna asta.
eu una nu mi-as face probleme pentru ce gandeste lumea;fiecare are problemele lui dar reusim sa le ascundem.Mi-as face probleme pentru viitorul copilului.I-as spune lui Mircea,dar oricum l-as pastra.Ulterior cand te simti pregatita daca Mircea nu e langa tine ,ii poti spune si lui Jerry.Exista multe mame singure,dar poate totusi copilul va avea sansa nunui tata-a oricaruia dintre ei.
Eu nu sunt de acord cu nimeni.Ea este intr-o dilema,de aceea cere o opinie.Nu sa fie criticata,este viata ei si are dreptul sa faca ce vrea,.Fiecare are dreptul sa greseasca.Ea si-a dat seama k a gresit,k fostul sot este iubirea vietii ei.Dar trebuie sa vb cu el,sa spuna adevarul ..Daca o iubeste cu adevarat o s-o sustina si o sa treaca impreuna peste toate.Daca el nu e de acord,cred k trebuie sa i zica adevarul sotului ei.2 persoane nevinovate nu au de ce sa fie inselate.sa spuna adevarul e cel mai bine.Sa infrunte problrmele ,sa treaca peste toate.nu poti alerga dupa 2 iepuri deodata.Cred k e cel mai bn asa.poate k daca o iubeste cu adevarat renunta la tot,si vor fi o familie fericita,copilul are dreptul sa stie cine este tatal lui
Se pare ca persoanele ce comenteaza p'aci nu stiu ce inseamna curvulita. Din cate stiu eu, o curvulita percepe niste tarife pentru serviciile prestate, ori eu din povestea fetei nu am auzit nici de tarife, nici de servicii. Correct ...?
eu am terminat o relatie cu un baiat pe care l-am iubit nespus de mult. acum sunt cu altcineva dar inca ma mai gandesc la fostu. din respect pt actualul insa nu as putea sa ma duc sa ma culc cu fostu,din moment cu am ales sa ne despartim totul s-a terminat sin cu ajutorul prietenului actual sper sa il pot uita. urat din partea ta,mai ales ca esti casatorita si trebuia sa te gandesti la sotul tau...dar nu sunt eu in masura sa judec pe nimeni
@Veronica: poate exprimarea mea dura nu iti e pe plac, dar trebuie sa recunosti ca toata problema a inceput de la "s-a intamplat". Eu unul nu pot sa inteleg cum o femeie in toata firea mai poate sa arunce scuza penibila de copil de 3 ani ca "s-a intamplat". Adevarul e ca si-a inselat sotul cu buna stiinta - de ce mi-ar fi mila de ea in vreun fel? Ar fi mai bine, sau am fi mai receptive daca el ar fi inselat-o pe ea? Sigur ca nu.
Draga Zap, sa stii ca eticheta de curvilita se mai atribuie in societate si persoanelor ca tine, care indata arunca cu gunui in alte persoane, criticind fara motiv. Si sa mai fie clar, ca tot anume cei care se dau tare sfinti, in realitate nu sint mai departe decit altii. Si ei singuri asta stiu de asta judeca pe altii, sa le fie mai usor pe suflet. Ce tine de aceasta istorie, pot sa zic ca intradevar e intr-o situatie mai dificila. Dar numai ea poate sa decida ce drum de acum in cola alege. Alege sa ramina cu al doilea sot, pentru siguranta si care totusi zice ca se simte atasata de el, ceia ce pare sa nu fie important pentru ea. Dar tot odata sa il minta toata viata si sa traiasca cu aceasta frica, ca intr-o buna zi ar putea afla si atunci oricum v-or suferi multi. Ori spune adevarul, riscind deoarece primul sot totusi nu ii garanteaza ca vrea sa fie cu ea si sa isi lase sotia. Sau daca ar decide sa fie cu ea, ar putea sa vrea sa fie din cauza copilului doar. Plus la asta si multe persoane pot suferi. Dar si faptul ca ea e sigura ca il iubeste, nu e clar, nici pentru ea inca. Poate ca e un simplu motiv, dar destul de puternica ca sa confunzi cu dragostea, de a vrea sa ai ceia ce stiai ca cindva doar tie ti-a apartinut si acum poti trai acea adrenalina de a avea o idila in ascuns cu anume fostul sot. Noi avem tendinta de a aprecia mai mult calitatile fostului, care actulul nu le are. Dar asta nu inseamna ca o aventuala impacare cu fosutul si despartire cu actualul, ar putea face dragostea sa fie tot asa de puternica precum pare la moment. Insa din alta parte poate fi indradevar o dragoste perduta din greseala si acum prin acest copil sa fie o reunire. E clar ca acum ea trebuie sa raspunda pentru faptele sale. Insa nu sint tocmai fapte rele. Un copil, nu poate fi considerat o greseala sau o fapta rea. Ce a fost a fost. Acum ei ii ramine sa decida ce are de facut. Decizia ei este cea mai importanta si ea stie cel mai bine ce are de facut. Acum de judecat nu e cazul, cred ca si singura sufera destul. Si cine pina la urma nu greseste in viata asta. Sau a judeca si a pune etichete fara motive intemeiate, nu este o fapta la fel de urita ca a avea un amat sau amanta?!
Dezaprob comentariul precedent si nu poti face pe cineva curvulita doar pt ca ai citit o asemenea poveste.Nu ca as fi de acord cu ceea ce a facut tipa.Dar aceasta poveste este mult mai profunda decat a inteles zap.e greu de dat un sfat,deorece toate persoanele implicate vor suferi la aflarea adevarului.e un zbucium launtric greu de rezolvat.sunt multe de pus in balanta.cel mai bine era sa ca inainte de a reinoda relatia sa se gandeasca daca omul langa care traieste acum merita lucrul asta,si daca nu-l iubeste cu adevarat sa-i redea libertatea.de aceea cateodata e bine sa gandim cu capul nu cu inima.
"Aşa că inevitabilul s-a produs. Am făcut dragoste şi mi-am dat seama ce am pierdut. Mircea este bărbatul vieţii mele, în ciuda a tot şi a toate. " Cu alte cuvinte respectiva a fost un pic curvulita si acuma cauta sa impace si capra si varza. N-am fir de simpatie pt femeile care spun ca "s-a intamplat". Ce? Te-ai impiedicat si ai aterizat cu p...a in p..a lui !?
Posteaza comentariu