"Prima iubire nu se uita niciodata" - sunt vorbele pe care le aud foarte des si inclin sa cred ca sunt adevarate. Intr-adevar, este greu sa dai uitarii primii "fluturi" din stomac, prima bataie mai puternica a inimii, noptile nedormite, petrecute cu gandul la primul baiat pe care l-ai iubit...
Pot fi momente in care l-ai urat pentru ca ai ajuns sa il iubesti atat de tare, incat ai ajuns in pragul disperarii in momentul in care v-ati despartit, poate inca il mai iubesti sau te copleseste nostalgia cand iti aminteste de el - "Ce bine era", "Cat eram de fericiti impreuna!..." - sau poate inca mai adormi cu gandul la el.
Potrivit unui studiu publicat in cotidianul Daily Mail, oamenii de stiinta sustin ca ar trebui sa dam uitarii prima noastra iubire, pentru ca amintirea acesteia ne poate distruge relatiile viitoare de dragoste.
Conform acestei cercetari, cea mai buna modalitate care garanteaza fericirea indelungata a unei relatii este sa nu te "fixezi" pe trairile pe care le-ai avut cand ai fost indragostita pentru prima oara.
Persoanele care au o privire mai pragmatica a ceea ce isi doresc de la o relatie amoroasa au cele mai multe sanse sa isi gaseasca un partener pe termen lung. In schimb, daca incerci sa reinvii suflul primei iubiri, poti fi dezamagita.
Si eu imi amintesc de prima iubire... A fost o relatie de dragoste de doi ani, cu bune si mai multe rele, din cate imi amintesc, dar il iubeam enorm. Dupa ce ne-am despartit, am suferit mult si mi-au trebuit doi ani sa imi "treaca de el". Era crunt, pentru ca in orice barbat il vedeam pe el si simteam ca nu reusesc sa fiu fericita alaturi de niciun barbat, in afara de el, bineinteles.
Au mai existat momente in am avut "zvacniri" marcate de dorinta de a-l simti aproape, a-l tine de mana sau de a-i vorbi, pentru ca sentimentele nu pot fi date uitarii chiar asa usor. Puteau fi si doua luni in locul celor doi ani de relatie si cred ca situatia nu s-ar fi schimbat in vreun fel, as fi suferit la fel poate, pentru ca intensitatea trairilor a fost maxima.
E drept, in relatia de dragoste ce a urmat am facut multe comparatii cu ceea ce am trait inainte si a fost o mare greseala, pentru ca nu am facut decat sa imi "starnesc" nefericirea, care m-a urmarit o perioada. In timp, am invatat ca dragostea nu este niciodata la fel (si nici nu trebuie sa fie la fel), iar daca ai vointa si iti doresti cu adevarat sa fii fericit, un prim pas ar fi sa renunti la asemanari si comparatii.
Daca ar fi sa iei drept etalon prima dragoste, in mod sigur, la un moment dat, in urmatoarea relatie, te vei trezi mintit chiar de propria persoana: ai creat o lume asemanatoare cu una pe care ai pierdut-o candva, dar ai uitat de sentimente, care sunt cele mai importante...
Comentariile 1-50 din 81
Prima mea dragoste a fost acum vreo 8 ani eram la sf de clasa a8a trebuia sa dau capacitatea țin minte ... Iubirea vieții mele era mai mare ca mine avea 17 ani .. Eram îndrăgostită nebunește îl iubeam enorm si speram sa rămânem împreuna tipic unui copil de 14 ani va dați seama ... Ne știam oarecum după fb aveam prieteni comuni dar in schimb el o plăcea pe prietena mea el mereu vb cu mine ca sa le fac lipeala in fine prietena asta a mea nu vroia sa fie deloc cu el... intr o zi ce mi spune el mie îți las nr meu sa ieșim afara ca eu mi am dat seama și te plac și ești pe aceeași unda k mine. Eu i am spus ca nu ies in fine
Povestea mea incepe in toamna anului 1991 cand, fiind in clasa a IX-a, am cunoscut o colega care a avut un rol important in dezvoltarea mea sociala. O consider una dintre cele mai importante persoane pe care le-am cunoscut de-a lungul timpului. Am fost vecini de banca, ea statea in spatele meu, dar nu si colegi de banca, am fost vecini de cartier, dar timpul ne-a despartit dupa terminarea liceului in 1995, cand dupa dorinta ei (Mihaela se numeste colega mea de clasa) trebuia sa ramanem impreuna. Eu eram implicat in acel moment, emotional, in alta relatie. Mihaela a fost ceea ce in limbaj poetic se numeste PRIMA IUBIRE, in clasa a IX-a, iar pana in 1995 am mai experimentat doua mari "iubiri trecatoare", ca sa citez titlul unui frumos film romanesc cu George Mottoi in rol principal. Una dintre ele a fost o gimnasta celebra din Romania in anii 1991-1996 si se numea Lavinia Milosovici, fiind nascuta in acelasi an cu mine. Cealalta iubire trecatoare a aparut spre sfarsitul clasei a XII-a, in ultimul trimestru, in 1995, iar aceasta experienta a fost una foarte dureroasa pentru mine pentru ca nu a fost una impartasita din partea fetei de care m-am indragostit. Cu cele doua si cu altele am incheiat conturile de mult timp, desi am suferit foarte mult dupa ambele. Cu celebra gimnasta nici macar nu m-am intalnit in mod fizic, decat am urmarit-o la TV in concursuri. Totusi a fost ultima gimnasta din lume care a obtinut nota 10 la o editie a Jocurilor Olimpice, la Barcelona in 1992. Presupun ca nu am fost singurul care probabil s-a indragostit de Lavinia si nu avea cum sa fie o dragoste impartasita din moment ce ea nu m-a cunoscut vreodata. In 1996 la Gala Sportivilor de la sfarsit de an am participat atunci cand s-a facut premierea celor mai buni sportivi, dar ea a lipsit si am ratat ocazia de a lua cel putin un autograf de la ea. Cu Mihaela, care a facut terapie social-comportamentala cu mine consider ca nu am incheiat conturile niciodata, desi toti psihologii mi-ar spune sa o uit si sa caut alte relatii-iubiri. Din punct de vedere teologic consider ca eu am dreptate, iar Biblia spune sa ramanem fideli primei iubiri (ma refer aici in sens fizic, nu spiritual). La fel gasesc exemple in literatura beletristica, in muzica si chiar in realitate. Pe Mihaela am regasit-o recent pe Facebook, dar nu este activa, doar am observat ca si-a pastrat numele de fata, pe care il avea si in liceu. Nu stiu daca a fost casatorita si mai ales daca este implicata intr-o relatie sentimentala in prezent. De Mihaela m-am indragostit de multe ori de-a lungul timpului, prima data in 1991 si as putea s-o fac in fiecare zi. Ea este nascuta exact la doua zile dupa venirea mea pe lumea aceasta, in aceeasi zodie, chiar in acelasi oras, Bucuresti. Inca n-am aflat daca si la aceeasi maternitate, dar ar fi deja prea multe coincidente. Deci am venit pe lume aproape simultan, am fost vecini de cartier in perioada copilariei fara sa urmam aceeasi scoala generala, apoi pana la terminarea liceului, unde am fost in aceeasi clasa. Dupa 1995 viata ne-a despartit in mod nedrept, dupa parerea mea. Practic o caut de peste 20 de ani sau poate...de cand ne-am nascut ! In 1995 cand mi-a cerut prietenia, deja o iubeam de 3 ani, dar la 15 ani nu eram destul de matur sau dezvoltat ca sa fiu pregatit pentru o relatie adevarata de iubire. M-am dat la o parte, considerand ca nu sunt destul de bun pentru ea, desi invatam mai bine decat ea, dar alti colegi erau mai sociabili si mai prezentabili fizic, ceea ce conteaza mult in perioada adolescentei. Cu ei a fost Mihaela colega de banca, dar ultimul a parasit-o la sfarsitul clasei a XII-a, fiind nevoit sa se intoarca in orasul de unde provenea. I-am acceptat prietenia cand mi-a cerut-o in Mai 1995, dar faptul ca iubeam alta fata, a fost fatal relatiei mele cu Mihaela din acel moment. Spre ghinionul meu si al ei, m-am indragostit de o colega de liceu cu 2 ani mai tanara, care era tot vecina de cartier cu mine, dar a fost o iubire neimpartasita, iar in acelasi timp Mihaela dorea sa ii fiu prieten. Am ales cu inima, nu cu mintea, iar rezultatul a fost...singuratatea mea mult timp dupa aceea. Mihaela a fost totusi prima mea iubita, asa cum o consider, cu care am facut prima data dragoste, NU AM FACUT SEX niciodata, dar dragoste am facut. Am comunicat non-verbal foarte bine si in asta a constat terapia pe care a facut-o cu mine in mod spontan si natural. Cum ? Ea m-a sunat la telefon ca sa comunice cu mine poate banalitati, ea mi-a oferit mangaiere, eu i-am oferit imbratisare, ea mi-a oferit sarut pe obraz, eu i-am oferit zambet si asta i-a placut, ea mi-a oferit prietenie, frumusete, gingasie, eu nu i-am mai oferit nimic in acele zile de Mai 1995 cand a aparut cealalta fata in viata mea in mod nefericit, apoi dupa ce viata ne-a despartit, i-am oferit toata inima mea Mihaelei, dar in lipsa ei. Pentru ca n-am invatat impreuna pentru Bac, asa cum mi-a propus, pentru ca n-am stat in aceeasi banca si pentru ca n-am mers impreuna spre liceu, desi traseul era in mare parte comun, de aceea nu am ramas prieteni sau amici, cel putin ! In felul descris mai sus imi doresc sa fac dragoste si la 80 de ani, asa cum inca mai vad cupluri cu 50-60 de ani de casatorie la activ ca mai procedeaza in parcuri, pe strada, in societate si acasa. Sexul trece, dar dragostea adevarata, niciodata ! Nu stiu daca zilele de nastere sau zodiacul conteaza in relatiile amoroase, nu stiu daca credeti in numerologie, zodiac sau coincidente. Dupa Mihaela, au urmat alte iubiri trecatoare, iubiri surogat, dupa parerea mea. Intre ele, iubirea pentru Mihaela a ramas o constanta a vietii mele pana in prezent ! Psihologic este gresit imi veti spune, dar realitatea aceasta este. Un exemplu din viata reala este cuplul Angela Similea – Victor Surdu, cuplu care a rezistat 11 ani de casatorie, pana la moartea ultimului sot al doamnei Similea. Domnul Surdu a asteptat timp de 30 de ani pana sa fie impreuna cu doamna Angela, din cat am citit intr-un articol de presa. Nu stiu daca se va repeta aceasta poveste cu mine si cu Mihaela, dar imi doresc s-o reintalnesc, sa comunic cu ea si sa ii spun ca o voi iubi toata viata, asa cum am facut-o cel putin in ultimii douazeci si ceva de ani. Doresc sa ii multumesc pentru ca a fost prima care mi-a dat incredere la 19 ani si pentru ca mi-a oferit cele mai frumoase clipe din toata viata mea. Energetic, aceasta dragoste imi da putere, speranta, optimism, incredere atunci cand am nevoie si cand sunt singur. In acest timp m-am casatorit totusi, dar fara sa existe iubire din partea mea pentru sotia mea, este doar o dragoste unilaterala, nu bilaterala. Este ca o casa fara fundatie solida, este ca un tren care trebuie sa circule pe o singura sina, in loc de doua, cum este normal. Am considerat ca daca doar ea ma iubeste este suficient, dar dragostea din partea mea pentru ea nu a aparut niciodata in 11 ani. Stiu ca nu am functionat bine nici ca sot si nici ca tata, dar cred ca certurile foarte frecvente dintre noi il afecteaza pe copil. Decat o casnicie bolnava, mai bine un divort sanatos pentru toti trei ! Acum astept raspunsuri la multele intrebari pe care le am, raspunsuri de undeva de sus, dar Dumnezeu probabil ca m-a iubit mai putin decat pe altii, considerand ca nu merit sa fiu atat de fericit pe cat mi-as fi dorit eu. Dumnezeu mi-a raspuns prin NU sau MAI ASTEAPTA in privinta relatiei mele cu Mihaela, desi prin fiecare bataie a inimii mele imi spune ca ma iubeste, asa cum am citit un mesaj motivational foarte frumos ! Dar fiecare bataie a inimii mele este pentru...Mihaela ! Asta-i realitatea, nu doar o parere sau o iluzie!
Prima mea iubire a fost o experienta foarte dureroasa. M-am indragostit de un baiat cu doi ani mai mare decat mine, care era colegul meu de club de arte martiale. Un baiat brunet cu niste ochi albastrii superbi, foarte calm si chibzuit. Aveam cred - vreo cinsprezece ani. Dupa vreun an de suferinte si plans in tacere, prietena mea cea mai buna mi-a luat jurnalul si i l-a aratat. M-a luat sa vorbim si mi-a spus ca nu avea idee ca eu simteam asa ceva pentru el, dar ca el avea prietena pe care o iubea. In momentul acela a cazut cerul pe mine. El a fost destul de bine educat si nu s-a purtat urat cu mine, dar evident nu-i placeam si incerca sa ma evite, iar putinele dati cand coincideam (petreceri, plaja) facea o vizita de cortezie grupului in care eram si atat. Anii au trecut, el s-a casatorit cu prietena lui de pe atunci, relatia lor a mers foarte rau, ea l-a inselat, el a batut-o. Are un baiat, desi nu stiu foarte bine daca cu ea sau cu alta. In prezent are o relatie de multi ani cu alta femeie, dar nu sunt casatoriti. Il am pe facebook ca prieten, am vorbit pe mess acum vreo doi ani, dar am evitat sa deschidem subiectul dragostei mele adolescentine fata de el. Eu am avut multe relatii nereusite, ma doare sufletul ca nu gasesc un barbat cu care sa-mi formez o familie. Daca mi-ar propune sa avem o relatie, evident ca as accepta, desi sentimente mele nu mai sunt aceleasi. Sau poate ca nu? Evident sunt pe acest site pentru ca azi dimineata m-am trezit cu un dor asa de puternic fata de el!!! As vrea foarte mult sa-i vorbesc, dar nu am curajul sa-l contactez pe facebook. Ce sa vorbesc cu el in conditiile in care el are o relatie de lunga durata? In definitiv lucrurile astea s-au intamplat acum douazeci de ani!
Au trecut 7 ani de cand am sarutat-o prima data si aproape 4 de cand nu mai suntem impreuna.Ma intreb daca isi mai aminteste, daca ma mai pastreaza in suflet. La jumatate de an dupa ce ne-am despartit mi-am facut o alta relatie insa prima dragoste nu o pot uita, pur si simplu nu trece o zi fara sa ma gandesc la ea. Nu am putut niciodata sa zic in actuala relatie 'te iubesc' cum ii ziceam ei de 1000 de ori pe zi, nu am putut niciodata sa o iau in brate cum te luam pe tine, cum te priveam, ca si cum erai tot pentru mine. Mi se pare incredibil ca inca imi aduc aminte atatea detalii din relatia noastra..Primul sarut, primul te iubesc... Nu mai fusese cu alt baiat inaintea mea desi era de o frumusete iesita din comun, si asta a contat foarte mult pentru mine. Era doar a mea. Stiu ca nu mai putem fi impreuna, dar mi-as dori macar o data sa o mai strang in brate. As da orice pentru asta. Acum e cu altcineva si probabil ca e fericita, ceea ce si isi doresc pentru ca merita. Te voi iubi mereu ...
Am fost de multe ori indragostita,dar am iubit,pana acum,o data.Imi era greu sa cred ca exista dragoste la prima vedere,dar chiar asta am simtit pe pielea mea.Aveam 18 ani.Clipa in care i-am intalnit privirea a fost,wow,nu pot exprima in cuvinte.Din clipa aia nu l-am mai uitat.De abia asteptam sa-i mai vad o data si inca o data si apoi,la nesfarsit,privirea..Au trecut 3 ani jumatate de cand nu mai suntem impreuna.Si e groaznic,ma doare sufletul de dorul lui.Atat vreau:sa ma vindec de dor.Iarasi voi putea zambi cand il voi fi uitat,atat.
Autrecut 9 ani......a fost primul sarut nimic mai mult,si zile frumoase petrecute impreuna, dar atitea setimente nu leam simtit niciodata in viata mea.... eram bucuroasa...numai sa-i aud vocea am niste caiete..pe care le scriu din 2007 si este plin de amintiri cu el , cu toate ca sunt casatorita mai pastrezi si acum acestea caiete acele poze..din trecut...Sunt fericita in casatorie am un sot...care ma iubesti atit de mult pe cum iubeam eu ku 9 ani in urma, regret un lucru eu nu pot sa-i ofer dragostea aceea de care atunci as fi fost in stare sau dau orice sa il vad un minut si sa-i zic un salut...... Am crezut ca vor trece ani si voi uita de el..ca doar nu a fost nimic de cit sarutari si plimbari , am crezut ca doar atit nu te va face sa te tii legata de un om asa de mult timp....Intr-o zi sotul meu a dat de caitele mele si de poze..nu a citit dar ma intrebat doar de poze... si ma intrebat daca pot sa le arunc , atunci iam zis cere tot ce vrei numai sa nu arunc pozele.., a fost de partea mea ma inteles asa ca nu a mai zis nimic ...il caut de foarte multe ori poate are un sait de socializare dar...degeaba nu-l gasesc nicari, In trecut nu mas intoarce niciodata, doar vreau sa stiu cum mai merg lucrurile la el....e bine , e fercit.....il visezi foarte des..si cred ca asta ma face sa ma intorc din nou si din nou in trecut, as puatea scrie o carte intreaga....despre el......a ramas..asa in adincul inimii mele o amintire care nu cred ca o voi putea da uitarii..niciodata.///////////////// Prima dragostea nu se da uitarii niciodata!!
Prima mea iubire a inceput la aproiape 18 ani...eu il placeam de mai mult timp, era fratele unei bune prietene, dar nu indrazneam sa ma bag in seama cu el, credeam ca nu s-ar uita la mine..pana intr-o seara cand afara ploua asa ca m-am dus pe la prietena asta a mea si am jucat carti pe porunci: eu, ea ..si el. Am pierdut. Am primit porunca sa dansez pe o melodie blues cu el , a dat play la Chris de Burgh - Lady in red si am avut cel mai frumos dans din viata mea. Am uitat sa mentionez ca eu aveam prieten de 11 luni, dar baiatul asta era genul ala care imi dadea fiori, care ma facea sa-mi creasca tensiunea, putin golanas, cu zambetul in coltul gurii...In acea seara a inceput sa ma priveasca si el cu alti ochi, nu doar ca pe amica surorii lui. Eu m-am despartit de baiatul cu care eram, oricum era foarte gelos si posesiv...si am inceput sa ma vad cu Dan zi de zi...cand plecam la tara 2-3 zile imi era atat de dor de el...intr-o dimineata m-am trezit cu un mesaj de la el -si aveam doar o saptamana impreuna- cu 317 pupici...i-am numarat de cateva ori :)) si asa treceau zilele , zi de zi cu el! Am avut momente frumoase, dar si momente urate, noi cand ne certam pai ne certam! Era un fel de dragoste cu nabadai. Dupa un an si ceva cred, cand deja ma iubea foarte mult, mi-a marturisit ca el la inceput nu voia nimic serios, voia doar sa se culce si el cu mine, fiind sigur ca eu imi incepusem viata sexuala cu celalalt, dar a avut parte de o surpriza(fericita)..pentru ca el avusese sa fie primul. Acest lucru pentru el a contat mult, de asta m-a si iubit mult, pentru ca ma stia doar a lui! Insa nu stiu cand a inceput sa scartaie, poate ca erau de vina datile in care ne certam si el incepuse sa vorbeasca urat, sa ma faca sa ma simt un om de nimic, sau poate cand era gelos fara motiv, cand incerca el aiurea sa-mi interzica anumite lucruri doar ca nu ii se pareau lui la locurile lor sau pur si simplu asa voia el...dar clar s-a rupt in seara de 1 Sept, care pentru mine, nu stiu pt el, avea o semnificatie, cand ne certam la mine in scara dintr-o prostie de-a lui, am ajuns sa tipam asa tare unu la altu si sa vorbim urat, incat mi-a dat o palma si a plecat. Stia, ii spusesem de atatea ori ca daca ar da in mine, acolo s-ar termina totul. 3 zile nu am mai auzit de el...apoi m-a cautat cu un roman de mesaj plin de scuze, regrete...si ca nu imi cere o sansa pentru ca nu o merita, dar si-o doreste....Dupa multe cautari, m-am impacat cu el la 3 saptamani dupa...nu ne-am mai certat, in schimb eu nu mai aveam tragere de inima, nu mai vedeam un rost. la fix o luna dupa ce ne-am impacat si cand faceam 2 ani si 3 luni(20 oct), ne-am despartit. Timp de 3 luni el m-a tot cautat, dar timp in care se mai intalnea si cu altele, ca doar era singur si isi traia viata...in timpul asta eu imi facusem un prieten care imi placea mult de tot, dar era de la 200 de km departare, cu care ma vedeam o data la 2 saptamani...oscilam intre cei doi..unul ma voia inapoi, celalalt prezicea un viitor frumos..pe la sf lui ianuarie Dan si-a facut prietena...poate ca s-a saturat si el sa tot stea dupa mine si eu nici sa nu-l bag in seama...relatia mea cu el de la departare a mai mers cam pana in februarie apoi a inceput sa scartaie si am lasat-o balta. Dan e si acum cu fata aia din ianuarie, dupa o luna s-au mutat impreuna si dupa vreo 3-4 luni a ramas insarcinata :(...asa ca in cateva luni posibil sa-mi vad iubirea cu copilul la plimbare...Luna viitoare se face un an de cand ne-am despartit, dar eu nici acum nu l-am putut uita...si din cauza asta nici nu pot sa am o relatie calumea..pana nu trec peste, sa ma stiu vindecata complet de el, nu cred ca o sa pot sa fiu cu cineva pe bune. Poate imi place de cineva, la inceput ca apoi imi trece :(. Stiu ca inca ma are in inima si ca mereu ma va pastra acolo, am vazut asta in ochii lui si acum cateva zile cand ne-am salutat pe strada, dar cum mi-a zis si el...daca era doar o prietena, era altceva, dar ii va face un copil :| copil pe care si-l dorea cu mine...ideea e ca noi, si mai ales eu, ne-am jucat cu focul si ne-am ars. eu n-am stiut cand sa ma opresc din nebunia pe care o aveam cu cel de la departare si sa stau sa ma gandesc daca chiar il mai vreau pe dan sau nu..si cand mi-am dat seama a fost cam tarziu...dar nu`mi regret prima iubire si imi amintesc cu drag toate nebuniile pe care le-am facut cu el si pentru el !
Pe mine prima iubire m-a distrus. Aveam 19 ani, l-am intalnit in facultate si el fiind student . El chiar era mai mic cu 6 luni decat mine. Eu romanca, el arab, doi oameni din 2 culturi diferite, lipsiti de experienta s-au indragostit. Educatia lui, felul lui introvertit , lipsa mea noastra de experienta, timiditatea, teama, mediul au facut ca relatia sa nu dureze.Dar noi am continuat sa ne iubim platonic desi la suprafata era o lupta a orgoliilor intre noi.Ne-am facut rau unul altuia . In anul 5 el a cunoscut o femeie de care s-a indragostit, a ramas insarcinata, s-au casatorit si au plecat in tara lui. Dupa 20 de ani de la terminarea facultatii ne-am regasit virtual. Eu l-am cautat.Am trait aceleasi emotii de inceput. Eu nu m-am casatorit pentru ca viata mea a fost marcata de el, totul raportam la el. El avea un copil si casatorit cu femeia aceea. Mi-a marturisit pentru prima data ca m-a iubit si langa aceasta femeie nu s-a simtit fericit. In perioada imediat urmatoare, nu stiu din ce motive, sotia a divortat de el iar el , in loc sa se casatoreasca cu mine, s-a casatorit imediat cu o araboaica. Au urmat 2 copii, unul dupa altul. Intre timp noi mai vorbeam pe net, mi-a zis ca ma doreste m-a chemat la el. Stiind ca-mi doresc copil mi-a zis sa facem dar sa-l cresc eu aici. Am refuzat sa ma duc la el pe motivul ca e din nou casatorit si are copii. A spus ca daca nu ma duc ma va ignora pentru totdeauna, fapt care s-a si intamplat. Eu plang in continuare dupa el, am 43 de ani, viata nu mi-a oferit nimic bun si nu am speranta ca de-acum se va schimba ceva in bine. Sunt disperata si nu stiu ce sa fac. Plang in continuu.
vreti o poveste adevarata cititi-o pe asta: Aceasta este prima mea poveste de dragoste(restul doar aventuri)...Eram la inceputul clasei a XII-a , in timp ce ma indreptam spre scoala am vazut cea mai frumoasa fata din lume, avea niste ochi caprui minunati, buzele ei rosii erau fermecatoare, ea nu era foarte inalta ,pe scurt era cea mai superba fata pe care o vazusem vreodata...Dragoste la prima vedere...As fi vrut sa vorbesc cu ea , dar eram atat de fascinat de frumusetea ei incat nu am avut curajul nici macar sa o salut... nu stiam cum o cheama sau de unde este..nu stiam cum sa o reintalnesc asa ca m-am resemnat , cu toate ca eu sunt o persoana care nu renunta asa usor.. La scoala ma amuzam pe seama bobocilor nou-veniti in liceu..Am intrat la prima ora , aveam franceza cu diriginta mea cu care ma inteleg si acum foarte bine..atunci diriginta m-a invitat sa asist la o ora de a dansei la clasa a IX-a..cand am intrat in acea clasa am observat-o pe acea fata minunata.. Un zambet larg mi-a aparut pe fata..Zilele urmatoare am incercat sa aflu cat mai multe despre ea..am aflat ca o cheama Maria , am aflat unde sta dar am mai aflat si ca are prieten de 3 ani..m-am simtit oribil ,dar nu ,nu puteam renunta,as fi facut orice sa fiu cu ea..zilele treceau , iar eu am pus-o pe cea mai buna prietena a mea , Georgiana , sa se imprieteneasca cu ea.Usor usor ele au devenit foarte bune prietene astfel Georgiana intr-o buna zi mi-a facut cunostinta cu ea...eram atat de emotionat incat abia am reusit sa vorbesc...dar zilele treceau ia eu aveam din ce in ce mai mult curaj... si nu mai aveam decat foarte putine emotii cauzate de fluturasii din stomac..Ea nu se intalnea cu iubitul ei decat o data pe zi , la scoala ,in pauza mare..timpul trecea , eu ii trimiteam biletele Mariei in fiecare pauza..intr-una din zile mi-am luat inima in dinti si i-am trimis un biletel in care i-am zis ca o plac si ca vreau sa fiu cu ea..In pauza urmatoare Georgiana a venit cu raspunsul in care Maria scrisese ca si ea ma place si ca ar vrea sa fim impreuna dar (mereu exista un dar) ca nu se poate desparti de iubitul ei, pentru ca el i-a demonstrat ca tine la ea si ca sunt impreuna de mult timp...am ramas confuz totusi imi zisese ca ma place , deci aveam sanse sa fiu cu ea , daca nu in acel moment poate in viitor..In urmatoarea saptamana am inceput sa ne vedem (pe ascuns bineinteles, pentru ca nu voiam sa afle cineva). Era dimineata ,am chiulit de la prima ora doar pentru a ma intalni cu ea...si atunci am primit cele mai dulci si minunate saruturi si imbratisari din viata mea..O iubeam..si ea ma iubea simteam asta , dar nu mi-a spus decat odata ca ma iubeste...La scoala ne trimiteam pupici ne priveam in fiecare pauza ,dupa ore nu ne puteam intalni pentru ca nu eram din oras cu ea...lunile treceau si noi ne intalneam in fiecare zi dar fara ca cei din jur sa afle...pana intr-o zi cand prietenulei a aflat de mine si a inceput sa sune cu privat sa ma ameninte..intr-o seara m-a sunat cineva si a zis ca ma taie,atunci am luat-o razna ..a doua zi ea era cu el , m-am dus spre ei dar au plecat..dupa 5 minute el a condus-o la clasa ei..atunci m-am dus la el si i-am dat un pumn in gura...Maria cand a vazut a ramas socata... i-a venit rau ,colegi ei au chemat salvarea si au dus-o la spital...prietenul ei a plecat si a venit in pauza urmatoare cu vreo 5 colegi dar doar pentru a-si cere scuze pentru telefoanele primite....Ma simteam rau...Maria ajunsese la spital din cauza mea...am crezut ca nu o sa mai vorbeasca cu mine dar seara m-a sunat sa intrebe daca sunt bine... Doamne o iubeam la nebunie... si timpul a trecut ne-am mai intalnit si dupa acel incident...ea nu a renuntat la prietenul ei si o scurta perioada nu am mai vorbit..doar ne salutam...insa nu puteam unul fara celalalt , fara sarutari...asa ca ne intalnim si acum.. ne-am intalnit si ieri ..acum e week-end ,dar luni o sa ne intalnim iar,...pentru ca o iubesc si nu pot renunta la ea chiar daca are acelasi prieten de aproape 4 ani...totusi stiu ca intr-o buna zi nu o sa ne mai ascundem ...si incepand cu acea zi o sa fim impreuna vesnic....ACEASTA ESTE POVESTEA DE DRAGOSTE A VIETI MELE!!! SI PENTRU CA STIU CA VEI CITI POVESTEA NOASTRA , MARIA TE IUBESC!!!!! :* :*
in inma mea e o lupta crancena,am lasat fosta iubita acum 5ani,am alta relatie de 5 ani cu o fata superba...dar nu o pot uita,cuvintele astea sunt mici fata de ce se intampla in mine......imi vine sa ma duc intr-o padure si sa urlu sa nu ma auda nimeni.....stiu ca nu e corect,stiu..dar ceea ce se intampla in mine nu pot controla cu mintea sau comportamentul...e mai tare ca mine.....sper ca si ea se mai gandeste la mine,ar fi o alinare...si cred ca da ...
NU MAI SUNT CU PRIMA MEA DRAGOSTE DE 7 ANI , ACUM LA 7 ANI DISTANTA TRECAND PRIN MULTE RELATII SI AVENTURI ,AM AJUNS LA O RELATIE STABILA DE 2 ANI SI CEVA , CU O FATA DEOSEBITA . NE IUBIM MULT E TOT CE MI-AM DORIT , DAR DE CATE ORI O VAD PE FATA ACEEA SI DE CATE ORI AR VENI VB DE EA CEVA DIN INTERIORU MEA FIERBE . NU POT INTELEGE NU MA GANDESC DELOC LA EA DAR DACA O VAD IN VREO POZA MA INMOI . E CAM ADEVART PRIMA NU SE UITA NICIODATA!
NU MAI SUNT CU PRIMA MEA DRAGOSTE DE 7 ANI , ACUM LA 7 ANI DISTANTA TRECAND PRIN MULTE RELATII SI AVENTURI ,AM AJUNS LA O RELATIE STABILA DE 2 ANI SI CEVA , CU O FATA DEOSEBITA . NE IUBIM MULT E TOT CE MI-AM DORIT , DAR DE CATE ORI O VAD PE FATA ACEEA SI DE CATE ORI AR VENI VB DE EA CEVA DIN INTERIORU MEA FIERBE . NU POT INTELEGE NU MA GANDESC DELOC LA EA DAR DACA O VAD IN VREO POZA MA INMOI . E CAM ADEVART PRIMA NU SE UITA NICIODATA!
Nu stiu daca se uita sau nu,cred ca timpul le rezolva pe toate,iar ceea ce timpul nu rezolva,trebuie sa rezolvam noi. Si eu m-am despartit de omul pe care-l vedeam ca fiind cel mai sfant,pur si inocent lucru din viata mea,acum 2 luni. Am fost impreuna aproape 2 ani,l-am iubit enorm,i-am daruit tot ce aveam mai bun. A fost o relatie cu bune si rele,o relatie a carei amintire dainuie in mintea si-n sufletul meu si reuseste sa ma copleseasca cateodata! si incerc sa tin capul sus,sa ma incurajez ca viitorul e mai bun,mai frumos. M-a facut sa ma simt cea mai iubita si respectata fiinta de pe pamant,pana cand a plecat la facultate la Bucuresti,iar lucrurile au luat o intorsatura neasteptata,n-as fi crezut niciodata ca omul care-mi jura iubire,omul cu care aveam planuri de viitor,care era cel mai important ptr mn,avea sa se schimbe asa mult fata de mine,sa ia in batjocura lacrimile mele,durerea mea,dorul meu. Pana intr-o zi cand mi s-a dat cu"sutul in cur" in modul cel mai oribil posibil,am plans in fata lui in acea zi de nu ma mai tineam pe picioare,in zilele urmatoare nu mancam ,nu dormeam,doar plangeam. Imi plangeam iubirea.. Ma durea carnea pe mine,nu puteam respira,simteam cum ma sufocam..Mi-a stiut durerea,l-am cautat dupa in speranta ca lucrurile se vor rezolva,insa niciodata de atunci nu m-a intrebat o data"ce faci,.esti bine?" Omul langa care statusem 2 ani,impartind orice,fiindu-i alaturi in momentele importante,cand nici mama sa nu i-a fost,omul ala nu s-a interesat o data de mine,a plecat din viata mea ca si cum n-as fi insemnat nimic.. Cateodata cred ca nu m-a iubit niciodata,ca n-am insemnat nimic ptr el..E crunt,au trecut 2 luni de atunci,mi-am mai revenit,insa zilnic ma lupt cu amintirea,cu dorul de el..Sper sa treaca totul,sa-mi revin candva,desi stiu ca aceasta iubire isi va lasa amprenta in viata mea..
Dragii mei intrati si cititi blogul mru. Se numeste sperante expuse. Google it! Ablog.ro
Daca acum 2 ani i mi canalizasem viata asupra carierei ,si era ok ,pot sa spun ca in ultima perioada am uitat din nefericire de ceea ce era si este important in viata fiecarui om adica el insusi,am experimentat trairi contradictorii pt ca ne supraestimam capacitatea de a face fata unei situatii critice si daca atunci nu i am putut face fata acum nici atat,exista persoane care pot cu o nonsalanta extraordinara sa ti spuna tot felul de aberatii, explicatii care oricat de sincere ar fi depasesc limita bunului tau simt si tu te pui la mintea nebunului sa intelegi care este explicatia sau ce vrea de fapt,si i ti dai seama ca bati campii ,ca n ai cu cine vorbi ,ca nu are nimic in cap,si daca vrei sa te razbuni pe el ,vei ajunge sa te razbuni pe tine ,pt ca daca in trecut n ai facut fata situatiei ce te a facut sa crezi ca vei face fata situatiei din prezent.Sunt pur si simplu persoane care n ai cum sa le faci fata ,te depasesc pur si simplu ,trebuie sa le iei asa cum sunt,n ai cum sa le schimbi este inutil,nu vei face decat sa iesi cu inima sfasiata ,pt ca tu degeaba te chinui sa le arati ce te a deranjat ,este inutil,nu nu el este de vina ci tu ca ai crezut ca l poti schimba ,el nu se poate si nici nu vrea i ti convine bine nu ti convine iarasi bine,tu esti de vina ca ai vrut sa l schimbi,pt ca ai fi vrut sa fie altul finalul,pt ca ai avut alte asteptari, da si noi femeile suntem foarte incapatanate ,nu vrem sa vedem ca el nu e pentru noi ,suntem egoiste,nu ma mai inham la situatii care nu le pot face fata si care nu ma reprezinta,poate alta persoana poate face fata la ceea i ti doreste el,eu din acest motiv l am ocolit tarziu am realizat de ce fug de el ,pt ca nu pot face fata acestei situatii nu este pt mine,am fost extrem de incapatanata si nu am realizat ca tu nu esti raiul pt mine din pacate ,poate pentru altcineva ,eu am fost de vina pt ca am vrut sa l schimb si daca nu s a putut atunci ,a fost clar ca nu se poate,trebuie sa acceptam ca suntem limitati si nu le putem face pe toate ca suntem limitati ce putem accepta bine ce nu iarasi bine,din acest motiv am refuzat sa tin legatura cu fostul pt ca nu este de mine asa ceva,nu sunt facuta pt asa ceva nu este de mine ,nu are legatura cu ce s a intamplat in trecut, nu neaparat are un mod de a gandi care pe mine ma depaseste ,am incercat sa fac fata o data ,de doua ori ,nu nu e de mine,nu va incurcati in situatii care va depasesc ,veti pirede din nou ,acceptati ca nu e de voi si asta este nu e nici o tragedie va trece
Eu din nefericire trebuie sa sterg prima iubire pt ca fostul prieten a avut tupeul sa mi aduca aminte de acei ani ca ceva firesc si ceva normal de parca ne am despartit in conditii normale,nu nu ne am despartit pt ca am decis amandoi ,eu l am obligat sa recunoasca ce s a intamplat cu noi,intr un final a recunoscut ca are pe altcineva,dupa 10 ani ne am intalnit intamplator la metrou ,si i mi spune ca a avut o aventura ,ca n a vrut sa fiu singura femeie din viata lui,eu m am uitat cu regret ca despre asta a fost vorba,ce sa mai spun ,n am mai avut cuvinte,am plecat dezamagita ,asta a fost prima mea relatie ,ar fi fost mai bine daca nu i mi spunea nimic,eu mai am treaba prin orasul natal si probabil ma mai apuca nostalgia desi nu ar trebui ,mai aveam si eu cateva amintiri ,nu stiu unde sa le mai pun este foarte greu si dupa atatia ani,n am avut noroc nici cu sotul meu ,nu m am simtit apreciata,tot ce face este in ultimul moment cand vede ca nu are incotro,zice ca se comporta asa ca ma iubeste prea mult,si cand i si iese din fire zice sa ma duc la mama mea in provincie,sunt satula de dragostea asta cu nabadai ,nu am inteles acest gen de a iubi,si nici nu ma mai obosesc sa l inteleg,,sa mi spuna si mie cineva ce fac cu amintirile unde le pun,nu mai am multe,unde sa le mai fac loc,ca in loculcvechi nu mai am unde,nu mai corespunde,am dat tot ce mai aveam,mai am 2 carti si un lant ,ce sa fac cu ele?VA ROG UN SFAT?
Observ ca foarte multe persoane regreta,este normal sa regreti o dragoste neimplinita,dar depinde pe cine regreti,observ ca tinerii in special au o chestie ca o sa se intoarca roata,si ca o sa vada cel care a respins la un moment dat ca nu a procedat bine,uita un singur aspect ca ceea ce au crezut despre persoana respectiva nu prea coincide cu persoana care este ea de fapt pt ca ei au iubit o pers de acum multi ani si s ar putea sa aiba o mare dezamagire,fostul meu prieten a fost si este un inadaptat iar eu nu stiam cine este el defapt pt ca acum 12 ani eram tanara si naiva si inca nu aveam experienta de viata,la 33 de ani este singur nu are familie si nici nu cred ca si va face,mie dupa 11 ani mi a zis ca motivul despartirii a fost ca a avut o aventura,ca n a vrut sa fiu singura femeie din viata lui,nu i de mirare ca este singur.mare grija cu cine vorbiti dupa 11 ani unii sunt doar oportunisti,voi visati la ce ar fi putut fi iar ei i si freaca mainile ca au gasit o proasta care i a asteptat,intre timp ei au mai fost si cu altele evident,si tu esti intrebata cate relatii ai avut,tot tu esti intrebata,tu care n ai gresit , n ai inselat ,l ai asteptat ca proasta,ca vaz Doamne se simte vinovat,aiurea te pune intr o situatie penibila ca sa si creeze un avantaj ,se numesc jocuri psihologice se joaca cu mintea ta ca sa te zapaceasca si sa crezi ca i pasa,nu nu le pasa,te au scapat din plasa si acum iar vrea sa se joace cu tine,poti sa te joci dar sa nu te implici daca te implici in asa ceva s ar putea sa pierzi tot,familie etc,da poti uita prima iubire,si nu nu vei rezolva nimic razbunandu te ,pt ca n ai pe cine sa te razbuni, te vei razbuna tot pe tine,m am uitat la fostul cum a ajuns,nu mi a produs nici o placere sa vad ca nu mai era baiatul de atunci totult fusese o iluzie, nu era decat un vanzator de iluzii si atat
Depinde foarte mult in ce conditii te ai despartit de prima iubire,eu am fost amanata,de 2 ori,incepuse sa mi spuna ca il deranjez cu telefoanele,nu stiu ce fel de iubire a fost asta,probabil doar eu l am i ubit cand l am intrebat ce se intampla si foarte greu mi a spus ca iubeste pe alta,un om foarte crud,putea sa mi spuna altceva nu stiu,o minciuna,a durut infiorator,iar in 2008 cand vroiam sa ma casatoresc ma trezesc ca ma cauta,mi s a facut rau,mama mi a zis sa stau linistita si sa nu pomenesc de nunta,sa i dau un mesaj, ca nu mai are rost,si cand credeam ca am scapat de el in 2011 ma vede pe strada si nu s a putut abtine sa nu mi amintesca de trecut,un trecut dureros pt mine,pt ca doar eu am suportat capriciile lui,eu nu cred ca a fost iubire din partea lui,poate o toana,nu ti amani prietena cu lunile ca tu esti neinteles,si pleci la mare,iar dupa aceea i ti mai dai intalnire cu ea de 2.3 ori si iar o amani ,eu am gresit ca am crezut ca avem ceva,ne stiam din liceu ,crezusem ca tine la mine,pt ca am stat 2 ani fara sa facem nimic pt ca eu nu eram pregatita,probabil nu si a gasit pe nimeni cu care sa se culce nu stiu,cert este ca in al 3 an primeam tot felul de scrisori cu tot felul de apropouri ca eu l am amanat si alte mizerii,i si vazuse sacii in caruta si vroia sa scape de mine,un ipocrit si un oportunist,bineinteles ca in 2011 cand i am zis ce nu mi a convenit si l am intrebat daca m a iubit macar vreodata,i mi spune ca m a iubit,numai insunuari,si ca nu mai i mi aduc eu bine aminte,abureala,aveti mare grija pentru cine e marea iubire ,este posibil sa fie doar in capul tau iar el doar sa profite ca tu ai tinut la el,mare grija ,decantati ,analizati,puneti in balanta riscurile si beneficiile,nu va aventurati daca aveti familii nu conteaza ca zice el, conteaza ce crezi tu ,si daca va pune familia in pericol chiar si la modul ipotetic,renuntati nu se merita,un om care a tinut la tine nu ar trebui sa ti ceara nimic,nici intalniri in oras,nici mail,nici telefon nici nimic,aveti mare grija ca cei care v au dezamagit,va vor dezamagi oricum,mare grija,
-Intr-o cafenea am remarcat un barbat,singur,parea destul de resemnat Ma frapat ochii lui de culoarea otelului calit si trasaturile deosebit de simetrice ale chipului.Ceva din subconstient a declansat acel presentiment .Eu am fost cea care a facut primul pas,am cerut permisiunea sa ma asez la masa lui,am incercat un dialog,la inceput banal apoi cu timpul a devenit interesant.La despartire am fcut schimb de nr. de telefon.Dupa patru luni am hotarat se ne casatorim .Printr-un contract de leasing am cumparat casa, masina,bunuri care sa ne asigure un trai decent.Am nascut o fetita,viata mea era linistita,implinita,traiam acea fericire conjugala pe care cele mai multe dintre noi nu punem pret, din pacate ma-m numarat si eu Intr-o zi ,in o statie de metrou m-am intalnit cu prima mea iubire,barbatul care mi-a oferit fiorii si placerile dragostei care nu se pot uita. La o cafea mi-a povestit ca fost plecat in Spania ,s-a reintors ,s-a casatorit si are un baietel de doi ani.Am facut schimb de nr. de telefon in ideea de a ne spune mai multe.Trebuie sa recunosc ca aceasta intalnire ma rascolit activand sentimente pe care le credem stocate in memorie pentru vecie.Dupa mai multe discutii prin telefon,am decis sa accept propunerea lui de a petrece duoa zile impreuna undeva la o cabana discreta.El locuieste la Craiova si eu in Bucuresti Sotul meu are un IQ care depaseste cu mult pe cel mediu,este un specialist de varf in IT,as ca a observat o schimbare in compotamenul meu obisnuit,nu aveam chef sa fac sex,discutii prelungite la telefon,etc, nu a spus nimic, dar mi-a pus telefonul pe ascultare si inregistrare.Am motivat ca plec in delegatie,si am petrecut doar o zi cu prima mea iubire care acum a devenit amant,pentru ca am trait gustul amar al dezamagirii ,Andrei nu ma era puiutul meu sentimental si tandru ci un barbat nerabdator se faca sex.Ma-m intors acasa ,sotul ma invitat sa ascult una din multele inregistrari audio ,a trebuit sa recunosc,sa-i explic ca a fost doar o chemare izvorata din subconstient,am cerut iertare ,raspunsul lui a fost unul sec Nu poate sa traiasca intr-o relitate virtuala pentru ca este ipocrita si umilitoare. Imediat dupa divort a plecat in Georgia ca sef de filiala a unei mari firme americane.A fost si va ramane un mare domn ,plateste in continuare ratele la casa si masina,ficei noastre nu-i lipsete nimic,educatie in invatmant privat.Cand revine in tara vine acasa si ne comportam ca o familie doar atat Prezenta lui imi umple sufletul de bucurie,iar noaptea plang ca nu pot sa-l am in bratelel mele,Ma rog laDUMNEZEU ca intr-o zi sa treaca peste orgoliu si sa revina in viata mea ,acum realizez ca el este prima mea iubire si ultima din viata mea Iubirea nu insemna fiori si orgasm,este o alta forma profunda si apropiata de o stare divina.
Povesti! Sa v-o zic si pe a mea! Sunt baiat, am fost cu o fata 3 ani jumate 24 din 24, am iubit-o enorm, chiar daca nu i-am arata mereu, ea nu stiu, avand in vedere ce s-a intamplat... Treptat m-am racit eu un pic, certuri, si ea se racise, nu-i mai convenea nimic la mine! Ne-am desparit o saptamana, eu deja ma impacasem cu ideea, ea tot imi spunea ca nu ma mai iubeste, am inteles si gata! Dar dupa s-a razgandit, ne-am impacat o perioada, in care era ciudata, rece, imi tot vorbea de un baiat, coleg de-al ei de facultate! Eu am banuit de ceva timp, ca nu sunt chiar buni prieteni! I-am verificat pc-ul si stupoare, cei doi traiau o dragoste in toata regula, in care doar eu eram obstacolul principal, desi ea a tras sa ne impacam , si in perioada aceea imi zicea ca ma iubeste! Am confruntat-o , mi-a recunoscut ca e indragostita, mi se pare ceva sf, nu stiu, nu am mai auzit de asa ceva, si mie mi-au mai placut fete, dar doar atat, ea era viata mea! A zis sa luam o pauza, ca asta se intampla din cauza mea, ca nu am apreciat-o , prostii de genul, acum sufar enorm, fumez un pachet pe zi, mai beau, nu pot sa mananc, o sa ma distrug treptat, nu am ce sa fac. Probabil cel mai tare ma doare tradarea, daca ne desparteam frumos fara sa ma amageasca ca nu stie ce simte, imi dadea sperante ca ne impacam, am stat dupa, cu scrisori, flori, la care ea probabil radea. Patetic, si nu sunt genul de om slab fara caracter! Ba chiar mi-a zis ultima oara cand m-am dus cu flori sa vorbim, ca s-au sarutat si a simtit fluturasi , nebunii, va dati seama! Simt ca s-a rupt ceva in mine, imi plange inima! Toate astea venind de la o fata, care imi zicea zilnic ca ne casatorim, primul ei baiat, dragoste etc. Pur si simplu, nu inteleg ce se intampla, cum pot fi unii oameni asa, inclin sa cred ca o sa vina inapoi, nu o s-o mai vreau, dar ma voi simti mai bine probabil! Trist tare, nu cred ca voi mai iubi vreodata vreo fata, sau sa am incredere, si culmea ca radeam alte fete, ce vorbeau cu alti baieti desi aveau prieteni...
Da...e atat de dureros tot :(( plang de 2 ore...si doare tare...am avut o relatie de 3 ani cu bune si rele, eram amandoi studenti...si ne-am izbit pe holurile caminului si am ramas impreuna pana ce eu mi-am terminat facultatea...inainte cu cateva luni de licenta ne-am tot certat, am locuit impreuna de la inceput, adica 3 ani...am fugit din camin si ne-am mutat singuri, eram ca si casatoriti...dar vraja s-a spulberat...mi-am terminat studiile si am plecat din oras, pentru ca nu imi gasesam nici job si nici nu ma mai intelegam cu el... mi-am schimbat viata, job-ul...tot...de atunci...au trecut 9 luni...triste:(, dureroase...am incercat sa imi fac alte relatii dar tot fac comparatii si nu reusesc...am cazut apoi, prada unei capcane intinsa de un tip care dupa ce mi-a promis ,,iubire" s-a impacat cu fosta...sper sa ma vindec cat mai repede...desi inima mea este cioburi...
prima iubire...nu se uita niciodata (akm depinde ce inseamna "prima iubire" ptr unele persoane)..noi suntem despartiti de 7 ani,ne'am mai vorbit din cand in cand,pana mi'am dat seama k el doar se folosea si isi batea joc de sentimentele mele stiind k il iubesc si am hotarat sa nu'i mai rasp la tel(chiar mi'am schimbat nr de tel) ...el a plecat in strainatate si timp de 1 an nu l'am mai vazut...in timpul in kre a fost plecat am cunoscut un baiat si am crezut k il iubesc si k l'am uitat pe EL ,pana intr'o seara de Craciun knd l'am revazut...inima imi batea cu putere,nu stiam ce se intampla si am realizat k nu l'am uitat niciodata,ci doar ma amageam...EL deja avea o relatie cu o alta fata,iar eu cu acel baiat..dupa cateva luni am cunoscut pe altcineva si suntem impreuna si akm (de 4 ani),ne'am mutat impreuna este un baiat extraordinar,dar din nefericire nu'l pot iubi k pe EL....ink ma mai gandesc la EL si de vreo seri il visez...in unele vise e langa mn,,imi vorbeste,iar in altele e cu ea...AKM FIECARE E PE DRUMUL LUI DAR NU'L POT UITA....O SA AIVE MEREU UN LOC SPECIAL IN INIMA MEA....
Acum cateva zile am dat din intamplare peste o melodie care mi`a adus aminte de anumite persoane , locuri , ani din viata .Mi`au dat lacrimile stiind ca nu mai aveam cum sa am din nou astea , era inevitabil sentimentul . Mi`am amintit de o multime de prieteni , de locurile pe unde stateam .. si mi`am adus si de EL . Prima iubire?Nu se uita niciodata , e demonstrat . Din coincidenta am dat peste el pe un site de socializare , vazandu`i pozele si dandu`mi seama cum a trecut timpul , m`am emotionat pana la lacrimi , din nou , ba chiar mai rau de data asta . Am vorbit , eu crezand ca nici nu o sa ma mai tina minte , deh , au trecut cel putin 5 ani , si am descoperit pe parcursul conversatiei ca stia tot ce a fost intre noi atunci , ba chiar cu detaliile pe care credeam ca doar eu am sa le tin minte . M`a surprins mai mult decat placut , ba chiar mi`a luminat ziua si m`a facut sa imi doresc sa`l vad mai mult decat pe oricine altcineva. Mi`e dor , atat de dor , as da orice sa`l revad , si mai ales ca stiu ca si el isi doreste asta .Pentru mine a ramas acelasi baiat blond , cu ochii verzi , cu privirea incruntata mereu , care parca avea o grija permanenta , dar cu un zambet cald care se ascundea de aceasta .Please , forget me not !
cred ca nu se poate uita prima dragoste eu nu am putut sa o uit desi am un sot minunat si 2 copii superbi!!!!si stiu ca aceea dragoste acel prim iubit al meu nu merita gandurile si amintirile mele pentru ca si-a batut joc de dragostea noastra dar dupa cum se spune cu inima nu te poti lupta!!as vrea cateodata numai sa il vad as vrea sa vb.....dar mereu ma gandesc ca sotul dar mai ales copii mei sunt mai presus de orice!!!!sper doar sa-i iasa din gandurile mele!!!
daca va urmari cineva comentariile mele va intelege ca prima mea iubire va ramane si ultima.....dupa 20 de ani in care am visat numai la el,ani in care fiecare dintre noi a incercat sa-si refaca viata,ne-am regasit,ne-am aprins iar si acum suntem impreuna,suntem o familie ,din pacate cu 2 copii din alte casnicii.eu l-am cautat,l-am gasit pe un site de socializare,mi-a fost frica sa ne reintalnim pentru ca eu stiam ca-l voi iubi mai tare.e atat de frumos sa adorm in bratele lui si sa ma trezesc langa el,sa-l sarut ,sa-l mangai asa cum am facut-o in cei 20 de ani in care mi-a lipsit,doar in vis
nu chiar nu poti.cei care spun ca pot nu isi dau seama exista doar sa te reindragostesti adica alta iubire dar care niciodata so depaseasca pe cealalta.in prima iubire ti ai creat o lume a ta in care te simteai bine langa persoana dorita,cand o vedeai te incarcai cu energie nu mai era nimeni ca tine.acum depinde si de caracterul omului eu unul nu cred daca o sa mi se intample so uit o sa fiu tare fericit
Nu nu se poate uita prima iubire...Sunt casatorita de 8 ani,am doi copii si imi iubesc sotul si copii bineinteles...aveam 16 ani knd mi-am cunoscut prima iubire....era totul pt mine chiar dak in reletia noastra erau mai multe rele dekat bune...imi aduc si acum aminte trairile cu EL,recunosc k sunt seri in care adorm cu el in gand...nu stiu ce viata as fi avut langa el dak nu er fi pus el capat dar eu eram dispus sa fac orice pt a fi langa el...acum o luna si ceva am fost curioasa sa vad dak pot sa aflu cv de el si am intrat pe un site de socializare sa il caut...si l-am gasit...o perioada nu am stiut ce sa fac...sa intru cu el in vorba sa nu intru...apoi m-am decis...ce se poate intampla,m-am intrebat eu...din ziua in care m-am hotarat sa vb cu el si pana in ziua de azi am pastrat legatura....desi el e prea departe de mn...vb zilnic la tel...e schimbat mult sau cel putin asa pare...sunt rascolita...imi spune lucruri frunoase,ma face sa cred ca si-ar dori ceva mai mult de la mine...dar imi e tare frica sa nu ma insel....si el este insurat si are un copil...oricum in viitorul apropiat nu putem sa ne vedem...peste vreo 2 ani poate...oare pot continua aceasta ,,relatie" fara sa aibe nimeni de suferit??cred k inca il mai iubesc....pana acum nu puteam spune asta deoarece nu il mai auzisem,nu il mai vazusem....dar acum parca totul si toate sau reactivat...ce sa fac???
sunteti niste proaste, cat credetzi ca dureaza viata asta? daca inca nu atzi trecut peste mergeti la el, cautatil googlaitzil. hai sa plangem pe eva.ro poate gasim o licoare.. un ceai de menta ceva....va zic ceva fetelor.... eu am facut tot posibilul sa ma impac cu fosta... a fost in zadar... nici nu o mai vreau inapoi... sunt cu altcineva acum :) si e al dracului de bine, dar shtiu ceva.... shtiu ca atunci... la momentul respectiv....2 ani am facut tot ce am putut.... asa ca... poate am gresit in timpul relatiei... ce a fost a fost... dar dupa... am luptat... nu am cautat pastile sa trec peste... acum sunt implinit cu acest gand :) poate nu voi gasii alta sa ma iubeasca la fel de mult... si sa-mi ierte atatea...dar cu siguranta eu o voi iubi si voi fi mult mai atent :) ...si da...am ajuns pe aceasta pagina deoarece nici eu nu pot uita prima dragoste... dar nici nu vreau :) asta face viata mai frumoasa :) nu e nici o problema in asta... nici ziua in care am aflat ca nu exista mos craciun nu o voi putea uita...
TE IUBESC….o poezie scrisa acum 10 ani…cu dor pentru un amar amor….. In noapte, la lumina unei lumanari Ma chinuia zeci si sute de-ntrebari De ce te chem? ce am facut? Departe esti, de ce nu uit? Fierbinte lacrima ma chinuie mereu De lipsa si de dorul tau Si-amar si greu eu ma gandesc Refuz sa cred, dar totusi….te iubesc As mai putea da timpul inapoi Sa nu ne mai gaseasca amandoi? Sa nu mai stiu ce-i aia suferinta Sa nu mai tin tie credinta? NU, poate asa a fost sa fie Atat de mult sa-mi placi tu mie Fulgerator sa ma indragostesc Si dupa ce-ai plecat nebuna sa iubesc Ma-ntreb de nu-i vre-obsesie de-a mea Sau poate un pacat ce nu se va ierta Ma-ntreb de nu esti demon inaripat M-ai pacalit si-apoi departe ai zburat NU! nu-i ca-n visul ce ma urmareste Iubirea mea exista si ma mai iubeste! Promit pe sangele din mine Ca voi ajunge intr-o zi la tine Voi spune multe cand te voi regasi: ….impreuna sa fim pana soarta ne va desparti IMI ESTI PERSOANA DOUA DUPA DUMNEZEU Caci te iubesc, iubire, TE VOI IUBI MEREU
eu sunt sigura ca prima iubire nu se uit niciodata pt ca eu inca mai sunt indragostyta de el:(( si nu pot sa il uit....mereu parka il vad nu osa pot sa il uit niciodata:(( pt ka il iubesk
nu prima iubire nu este cea care nu se uita,ci iubirea adevarata!
Frumoase comentarii. Ce nu inteleg eu, si poate imi da cnv rasp, e ca de ce nu se poate uita prima iubire? care e motivul? toata viata am meditat asupra intrebarii: ce-i iubirea pana la urma? (si ma refer la Iubirea eros nu la celalate 3). De ce iubim prima data cu atata pasiune ce ramane o viata intreaga, chiar daca prima iubire nu este neaparat ce neam dorit sau nu s-a intamplat in perioada care am dorito, ea pur si simplu sa intamplat si totusi cand suntem tineri nu avem preferinte legate de cum sa fie iubita sau iubitul meu sau ce calitati vreau sa aibe, cat de inalt sa fie sau alte aspecte, care mai tarziu cand mai crestem si ne maturizam tinem cont de ele. De ce cand iubim suntem orbiti de pers cealalata si nui vedem nici un defect? Si mie mi sa intamplat in cl 9 cand am intrat la liceu am cunoscut o fata superba si m-am indragostit de ea in urm zile dar n-a fost nici o relatie intre noi. Am vb cu ea abia in clasa 11 dar niciodata nu i-am spus in fata ca o ador ca nam avut curaj, dar pe urma mi-a zis so las in pace c-o deranjez si mi-a fost greu dar nam avut de ales. Totusi n-am inteles de ce ne priveam cu atata pasiune daca ea nu simtea nimic? si chiar acum dupa 9 ani (2002-2011) si eu si ea suntem casatoriti cu pers diferite dar si acum cand ne intalnim pe strada tot ne uitam inflacarati unul la altul fara sa zicem nimic. O data era cu sotul ei si tot s-a uitat la mine insistent dar nam putut zice nimic :( pt ca eu m-am pierdut in ochii ei din pacate. Acuma ea stie ce simt pt ea pt ca in 2009 iam trimis un email pe hi5 si o poezie superba pe care iam scris-o. In momentul de fata nu mai stiu ce simt pt ea si am incercat din rasputeri s-o uit si la un moment dat am simtit ca am reusit dar am momente cand sunt daramat si nu stiu daca o voi uita vreodata, chiar daca acuma mi-am deschis ochii si imi dau seama ca nu e cn stie ce, nush ce am vazut la ea, dar totusi cred ca mai simt ceva pt ea sau e prea puternica amintirea ei in mintea mea, nu stiu dar de uitat nu pot si chiar daca as uita de ea complet in ziua in care o vad pe strada iar sunt in al 9 cer, cred ca ma mint singur co uit dar de fapt nui asa. Mam intrebat mereu daca nu cumva e o simpla pasiune dar ma gandesc ca daca nu era iubire adevarata nu tinea atatia ani. Va multumesc pt atentie.
e ciudat,nu????cum nu poti uita prima iubire!!!!nu a fost primul meu prieten dar a fost primul meu iubit!!!!!!!!!!prima noapte de iubire.....aveam 17 ani el 18.....am fost impreuna 4 ani dar in ultimul an a fost groaznic,ne certam era f f f gelos si posesiv eu fiind la facultate in bucuresti el era in provincie.intre timp am aflat ca el avea pe cineva...o pustoiaca inebunita dupa el.Nu l-am mai putut ierta am plans amandoi cand am zis sa punem punct s-a asezat in genunchi si m-a implorat sa ii mai dau o sansa(ma mai inselase o data si il iertasem) am plans si am suferit nopti intregi la rand nu puteam sa trec peste.si nu l-am mai iertat.ne-am despartit!!!!!!aveam deja aproape 22 ani atunci.la cateva saptamani dupa despartire l-am vazut cu ea.....nici nu va puteti imagina ce am simtit...mi s-au imuiat picioarele am simtit o durere imensa in suflet.ne-ma intalnit de mai multe ori pe urma in discoteca nu ne-am vorbit dar in schimb ne uitam unul la celalalt.eu intotdeauna eram singura el era cu iubita.dupa o perioada de timp eram in disco si m-am "combinat" cu un tip foarte fain si ne sarutam!!atunci a venit la mine f f f nervos m-a luat de mana si m-a scos afara din discoteca a spus ca nu ma poate vedea cu altul ca nu accepta asa ceva ...si tineti cont ca era cu iubita lui pe care a lasat-o balta si care a vazut ca a iesit cu mine afara!!!mi-a spus hai sa uitam totul sa o luam de la capat ca sunt singura pe care o iubeste ca numai gandul ca as fii cu altul il inebuneste.a sait un gard si mi-a adus niste flori multe nebunii nu as avea timp sa vii le scriu pe toate.si tot nu l-am iertat.au mai trecut vreo 3 luni de la acest incident eu intr-un final gasisem pe cineva cu care ma intelegeam f bine nu era dragoste dar era ceva frumos placut iar acea persoana care acum este sotul meu ma facea sa simt protejata.era un barbat bine facut si vazut bine si mai smecheras asa pe acolo pe la noi...fiind un orasel mic.si cand m-a vazut cu el nu m-a mai cautat pana ne-am intalnit la o petrecere de bradul miresei cum se facea la noi atunci.eu eram fara partener el la fel.toata noaptea nu am scapat de el nu m-a lasat o secunda singura mi-a spus atatea lucruri frumoase si mi-a facut atatea promisiuni incat nu mai stiam ce sa mi fac.dupa petrecere ma mers pe jos spre casa......si ne-am oprit la el...am ascultat muzica lenta....ne-am sarutat....am stat in brate unul cu celalalt...am facut dragoste....iar la sfarsitul serii ne-am tinut foarte tare in brate mult timp.....am stiut amandoi ca aceea a fost ultima noastra noapte.....ultimul sarut.....ultima imbratisare.....ne-am uitat unul in ochii celuilalt si asta a fost TOT!fiecare a luat-o pe drumul lui.eu sunt casatorita am 2 copii superbi si un sot minunat si totusi....la 6 ani de atunci nu il pot uita...am vazut poze cu ei doi pe un site de socializare sunt impreuna si acum dar nu sunt casatoriti.par fericiti.......si totusi de ce ma gandesc inca la el??????chiar niciodata nu il voi putea uita????cateodata sincer imi doresc sa il vad poate atunci voi putea sa nu ma mai gandesc la el...nu stiu....si sincer imi iubesc sotul enorm!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Nu stii ce sa faci? Sa-l lasi sa plece. Sau sa pleci tu. Asa macar iti mai pastrezi demnitatea. Fii FEMEIE. Barbatii vor o FEMEIE langa ei, nu o fiinta care sa-i lege, care sa depinda de ei. Asa incat, fii femeie si iti vei gasi adevarata iubire atunci cand vei fi pregatita sa fii iubita.
Eu sunt intr-o relatie de 6 ani aproape 7.El pt mn a fost primul baiat cu care m-am sarutat cu care m-am culcat cu care am facut totul..Il iubesc f mult dar de cateva luni nush ce se intampla nu ne mai intelegem deloc ne certam el ma evita....As vrea sa am curajul sa-i spun sa se termine dar nu pot nu inteleg de ce nu pot.am ajuns sa ma multumesc si cu un simplu sarut pe frunte de la el.am impresia k pe el nu prea il intereseaza dc ii zic gata....k l-am luat asa pe ocolite si m-a spus dc u asta vrei...nush deloc ce sa fac...
Eu sunt intr-o relatie de 6 ani aproape 7.El pt mn a fost primul baiat cu care m-am sarutat cu care m-am culcat cu care am facut totul..Il iubesc f mult dar de cateva luni nush ce se intampla nu ne mai intelegem deloc ne certam el ma evita....As vrea sa am curajul sa-i spun sa se termine dar nu pot nu inteleg de ce nu pot.am ajuns sa ma multumesc si cu un simplu sarut pe frunte de la el.am impresia k pe el nu prea il intereseaza dc ii zic gata....k l-am luat asa pe ocolite si m-a spus dc u asta vrei...nush deloc ce sa fac...
Prima iubire....parca ma urmareste. L-am cunoscut cand aveam doar 12 ani. Eram foarte timida si el exact opusul. Nu a fost o relatie in care ne faceam declaratii zilnic si ne numeam puiut sau iubi, etc. A fost o relatie plina de nebunie, aventura si distractie. Asa a considerat-o el. Pentru mine a fost ceva unic. Ceva care n-am putut uita chiar daca au trecut 5 ani de atunci, si care m-a facut sa sufar, sa-mi petrec noptile plangand si diminetile stergandu-mi lacrimile. Imi amintesc ca pe vremea aceea de fiecare data cand il vedeam simteam cum inima vrea sa-mi iasa din piept si fiori de gheata imi cuprindeau sira spinarii. De fiecare data cand vedeam vreun mesaj de la el sau vedeam ca se aprinde telefonul si la numele apelantului imi aparea numele lui simteam ca lumea mea se invarte de bucurie. Era o relatie asa ciudata, poate de aceea inca imi mai amintesc de toate nebuniile, incat atunci cand il vedeam nu stiam cum sa ma port cu el; sa-l pup, sa-i sar in brate, sau sa-l ignor. Mai ciudat e faptul ca orice facea sau orice relatie avea tot timpul se intorcea la mine. Si da, eu eram tot timpul acolo pentru el. Certurile erau dese, dar sentimentele in care inimile noastre tremurau erau si mai dese. Avea un miros foarte placut, miros pe care il mai simt uneori si tot timpul imi amintesc de el. Nu l-am mai vazut de 1 an, si atunci cand l-am vazut, nu ne-am vorbit, doar ne-am privit.. Orgoliul dintre noi cred ca o sa dureze pentru totdeauna. Si e ciudat, pentru ca de cateva zile am dat peste o poza cu el pe un site de socializare si am simtit aceeasi bataie a inimii veche de 5 ani. Aveam o relatie foarte buna cu familia lui, respectiv mama lui, care era colega de lucru cu mama mea, si prin intermediul asta mai aflam cateva chestii. Pe vremea aceea credeam ca el nu simte nimic pentru mine, sau cel putin asa credeam eu, dar era imposibil sa fie asa. Intr-o perioada cand eram despartiti mi-a spus mama lui ca l-a auzit noaptea plangand. Nu stiam ce sa cred pe vremea aia. Vroiam sa cred ca este adevarat. Si asa a si fost. Mi-e asa de dor de vremurile alea, si as da orice ca sa mai trec odata plin clipele acelea care m-au facut sa descopar prima iubire. Cateodata ma chinui sa-mi reamintesc vocea lui, si atunci cand reusesc simt iar fluturasi in stomac. Acum sincer, sunt foarte curioasa. Oare cum este ? Oare e acelasi copil cu 6 ani mai mare decat mine care nu stie ce vrea ? Oare am mai indrazni a avea inca o data o relatie ? Si daca da, oare cum ar fi ? Am suferit asa de mult din cauza lui, si cand eram impreuna, cat si dupa. Noi ne-am despartit, sa zicem, din cauza ca eu am plecat din tara, si cel mai tare m-a durut ca nu a venit sa ma vada sau macar sa-mi ureze drum bun inainte sa plec, cu toate ca era constient ca n-o sa ma mai vada. Asta e prima data dupa aproximativ 3 ani cand scriu iarasi despre el. Poza pe care i-am vazut-o mi-a trezit amintiri si sentimente. Ma gandesc ca era mai bine sa nu-l mai vad niciodata, pentru ca m-a facut inca o data sa ma gandesc la el cum am facut-o atata timp.
Prima iubire....parca ma urmareste. L-am cunoscut cand aveam doar 12 ani. Eram foarte timida si el exact opusul. Nu a fost o relatie in care ne faceam declaratii zilnic si ne numeam puiut sau iubi, etc. A fost o relatie plina de nebunie, aventura si distractie. Asa a considerat-o el. Pentru mine a fost ceva unic. Ceva care n-am putut uita chiar daca au trecut 5 ani de atunci, si care m-a facut sa sufar, sa-mi petrec noptile plangand si diminetile stergandu-mi lacrimile. Imi amintesc ca pe vremea aceea de fiecare data cand il vedeam simteam cum inima vrea sa-mi iasa din piept si fiori de gheata imi cuprindeau sira spinarii. De fiecare data cand vedeam vreun mesaj de la el sau vedeam ca se aprinde telefonul si la numele apelantului imi aparea numele lui simteam ca lumea mea se invarte de bucurie. Era o relatie asa ciudata, poate de aceea inca imi mai amintesc de toate nebuniile, incat atunci cand il vedeam nu stiam cum sa ma port cu el; sa-l pup, sa-i sar in brate, sau sa-l ignor. Mai ciudat e faptul ca orice facea sau orice relatie avea tot timpul se intorcea la mine. Si da, eu eram tot timpul acolo pentru el. Certurile erau dese, dar sentimentele in care inimile noastre tremurau erau si mai dese. Avea un miros foarte placut, miros pe care il mai simt uneori si tot timpul imi amintesc de el. Nu l-am mai vazut de 1 an, si atunci cand l-am vazut, nu ne-am vorbit, doar ne-am privit.. Orgoliul dintre noi cred ca o sa dureze pentru totdeauna. Si e ciudat, pentru ca de cateva zile am dat peste o poza cu el pe un site de socializare si am simtit aceeasi bataie a inimii veche de 5 ani. Aveam o relatie foarte buna cu familia lui, respectiv mama lui, care era colega de lucru cu mama mea, si prin intermediul asta mai aflam cateva chestii. Pe vremea aceea credeam ca el nu simte nimic pentru mine, sau cel putin asa credeam eu, dar era imposibil sa fie asa. Intr-o perioada cand eram despartiti mi-a spus mama lui ca l-a auzit noaptea plangand. Nu stiam ce sa cred pe vremea aia. Vroiam sa cred ca este adevarat. Si asa a si fost. Mi-e asa de dor de vremurile alea, si as da orice ca sa mai trec odata plin clipele acelea care m-au facut sa descopar prima iubire. Cateodata ma chinui sa-mi reamintesc vocea lui, si atunci cand reusesc simt iar fluturasi in stomac. Acum sincer, sunt foarte curioasa. Oare cum este ? Oare e acelasi copil cu 6 ani mai mare decat mine care nu stie ce vrea ? Oare am mai indrazni a avea inca o data o relatie ? Si daca da, oare cum ar fi ? Am suferit asa de mult din cauza lui, si cand eram impreuna, cat si dupa. Noi ne-am despartit, sa zicem, din cauza ca eu am plecat din tara, si cel mai tare m-a durut ca nu a venit sa ma vada sau macar sa-mi ureze drum bun inainte sa plec, cu toate ca era constient ca n-o sa ma mai vada. Asta e prima data dupa aproximativ 3 ani cand scriu iarasi despre el. Poza pe care i-am vazut-o mi-a trezit amintiri si sentimente. Ma gandesc ca era mai bine sa nu-l mai vad niciodata, pentru ca m-a facut inca o data sa ma gandesc la el cum am facut-o atata timp.
cum sa poti oare uita prima iubire?nici nu ai cum. am fost impreuna 7 ani,cu bune si rele,7 ani in care am plans de emotie si fericire de fiecare data cd ne vedeam,inghetam cd ma privea,mi se taia rasuflarea cd ma saruta. nu stiu daca l-as fi iubit mai putin daca era o relatie de 2 luni...intensitatea era arzatoare. dar era al naibii de casatorit.... .... ..... o relatie ce nu stiu cat de solida era din pct de vedere ca fiecare isi facea o alta viata... ...l-am iubit enorm si nu a contat nimic,nu ne mai feream de nimeni,eram in extaz,chiar dupa atata timp. ma teroriza cu flori,buchete imense,fara nici o ocazie,cu ravase de dragoste,cu dedicatii pe posturile radio ce le ascultam,...a fost minunat. cd totul s-a terminat pt ca am decis ca nu pot trai asa la nesfarsit,mi-a luat inca 3 ani ca sa imi sterg lacrimile,si azi ma intreb,oare as fi putut sa traiesc asa inca 20 de ani? oare conta verigheta aceea de pe degetul sau,pe care oricum nu dadea un ban?si nici consoarta lui nu se interesa ce face el,ne stia impreuna si nu avea nici o reactie...ciudat... si totusi acum la 28 ani sunt casatorita si am o comoara de fetita de 10 luni...si el are,baiat,de 5 luni... ... imi iubesc copilul,e lumina ochilor mei,imi respect sotul,e sprijinul meu cert fara de care nu stiu cum m.as descurca,dar nu e iubire., nu e acea iubire ce inca n.am uitat-o. inca mai adorm noptile cu el in gand si il visez...si e asa bine cd il visez,toata lumea e doar a noastra... ieri mi-a trimis un mail in care imi spunea ca ar da ani din viata sa ma revada,sa fim iar impreuna,ca regreta tot ce m-a ranit,si vrea sa stiu ca inca ma iubeste. si ma intreb acum,oare asta e adevarara iubire? ori e nebunia noastra!?? eu zic ca e iubire. si ceva mai pur de atat nu exista. daca vreti sa fiti fericiti,uitati prima iubire! chiar daca uneori nu se poate...... eu am sa incerc asta tot restul vietii,am un sot minunat...oare am sa-l iubesc vreodata?
eu unu sunt inca la inceput....mam despartit de 2 luni....am stat impreuna 4,5 ani....pt mn a fost super frumos,,,,...din astiia 4,5 ani 1,5 ani ani am stat 24 din 24 ore....stiu k nu am so uit niciodat pe ea....stiu k o voi iuby mereu...dar trebuie sa trec peste pt ea a facut primul pas si sa dus la altul si tot ea zicea k inca ma iubeste si ca nu ma mai vrea...in viata tot ce e frumos dureaza al dracului de putin
doamneeee krd k e groaznic sa pierzi persooana pe kre ai iubito cel mai mult.....ma intreb cum iti e? ma intreb ce reactie ai avt?nush dar eu krd k as fi socata......nu stiu cum te cheama E parca.dar sincer imi pare rau
nici nu stiu ce sa mai krd.pana sa ajung sa-mi scriu si eu povestioara,le-am citit p ale voastre kre m-au emotionat pana la lacrimi,ma regaseam app in fiecare din povestile voastre.povestea mea a inceput tot asa knd eram f micuta,am stat cu un baiat,vecin cu mn fiind un an si jumatate.pot sa sp k nu ma prea interesa at pesoana lui.ne-am despartit,bn pot sa sp k a suferit enorm si suferea de fiecare data knd ne certam.el si-a facut o alta relatie dupa cva timp,pot sa sp k ma intelegeam f bn cu fata respectiva dar tot n ma interesa persoana lui sau c facea sau cu cine era.dupa un an si cv sa despartit de fata asta,si a inceput sa ma kute pe mn,eu tot asa,n ma interesa sub nici o forma.si-a facut o alta relatie,o fata care tot timpul ma derfanja cu telefoane ,cu mesaje tot felul de prostii cum sa-i las iubitul in pace,sa-l nu-l mai caut si kestii de genu,dar eu n aveam pur si simplu nici o trb cu nici unul dintre ei.....toata kestia a continuat pana vara trecuta,knd mi-a trm un mes,bineinteles k nu stiam cn e,ulterior am aflat si am hot sa am o dicutie cu el.ne-am intalnit,a vb,mi-a sp k in tot acest timp sa gand l mn si kestii de genuu.vb prin mesaje si ne-am intalnit si a 2 zi.aveam un kf nebun sa-l sarut,si sa intamplat,nush dar eram am2 fericiti si n-mi explicam dc.si am continuat sa ne vdm in fiecare seara,bn ne vedeam p ascuns,k n vroiam sa afle nimeni si plus k parintii mei nu-l placeau de nici o culoare.si am continuat asa vreo kteva luni,pot sa sp k au fost cele mai frumoase zile din viata mea,pana knd sa rupt,knd o prietena de a mea sa bagat intre noi,si au ramas am2.pot sa sp k n am simtit atata durere in suflet niciodata,cazusem intr-o depresie totala,plangeam in fiecare zi,ma skimbasem total,radeam fals k sa n le arat k sufar si kestii de genii.dupa mai bn de un an si cva......knd mi-am revenit n complet,ink il iubesc dar n mai plang n mai sufar cum sufeream.am venit din italia si n dupa mt timp primes tel de la el la kre imi sp k a gresit nr dar sa recomandat si il si cunosteam dupa voce.in fine am trecut si peste asta,bn ma km derutat putin dar a trecut.am uitat sa specific el fiind ink cu prietena mea.anul acesta de sarbatori primesc un mes de la un nr cu,craciun fericit.i-am sp multumesc dar nu cunosc nr........la kre mi-a ras k e mai bn sa nu-l cunosc k poate n o sa mai fie un multumesc.in fine in noaptea de rev tot asa mes cu la multi ani,la kre n i-am ras.dupa care intr-o seara am vb prin mesaje o groaza,in kre imi sp fel si fel de kestii....dar acum nush ce se intampla cu el k se poarta aiurea......oricum prima iubire nu se uita,bn eu st optimista si sper sa reusesc,pt k omul asta kiar n merita sa fie iubit,cel putin de mn.si sper k peste ktiva ani sa ma intalnesc cu el si sa-mi sp..DOMNE CE AM VAZT LA OMUL ASTA DE L-AM IUBIT ATAT K N ARE NMC FRUMOS.....vs pup fetelor si bafta
Prima mea iubire a murit....regret si acum ca nu l-am putut ierta cat a fost in viata pentru unele greseli...nici macar nu stia ca inca il iubeam,il minteam de fiecare data cand isi dorea sa ne impacam,ca sa fiu o femeie puternica;viata mi-a aratat ca uneori ar trebui sa lasi de la tine..
prima iubire nu se uita niciodata chiar si dupa 15 ani tot ati apare an vis si cad te trezesti traesti acele clipe fericite chiar daca ai sot copii ai iubesti nespus de mult prima iubire nu se uita
normal ca se uita prima iubire..femeile cam uita:D
dragilor prima iubire nu se uita deoarece si eu am simtit-o si inca o mai simnt ..asa e trebuie sa uiti dar e foarte greu 2 ani am stat cu el si acum tot singura 4 ani fac de cand il iubesk asta e nu l-am putut uita a fost primul baiat ,primul sarut si primul vis..care se sfarseste dureros
Am luptat cu fiecare particica din sufletul meu sa il uit,au trecut 21 de ani si nu pot sa uit privirea lui din ziua in care ne.am despartit.Am suferit enorm,a fost o iubire sincera si curata.Nu l.am uitat nici acum.As vrea sa il vad sa il privesc in ochi si sa.i spun ca nu as vrea sa mor fara sa stie cat de mult l.am iubit.Amintirea pt el o tin mereu intr.in sertar al sufletului meu,dar cand si cand el se deschide si cu trecerea timpului devine tot mai greu.Am o familie,un sot si sunt iubita cu adevarat,dar de iubit nu am putut sa iubesc niciodata,am inlocuit iubirea pt el cu iubirea ptr fata mea de 19 ani,tot ce imi doresc de la viata este ca fata mea sa isi petreaca restul vietii alaturi de cel pe care il iubeste cu adevarat.E frumos si bine sa fi iubita de cineva dar e groaznic de nedrept sa nu iubesti acea pesoana ci o amintire din trecut.Mi.e greu,am nr lui de tel de 10 ani si nu indrasnesc sa il sun,de teama sa nu fiu interpretata gresit.Urasc toata durerea pecare o am in suflet si ma lupt cu ea in fiecare zi,zambesc si par fericita dar nimeni nu stie cum in fiecare zi a vietii mele m.a insotit privirea lui din ultima zi.Va pup pe toti care a.ti scris aici si toti aveti dreptate in felul vostru numai ca suntem atat de diferiti si iubim atat de diferit.....
E atat de adevarat tot ce ai scris aici.. A trecut un an de cand ne am despartit si inca am sentimente ca in prima zi. Am impresia ca asa voi simti toata viata si nu voi mai putea incepe alta relatie in afara de una cu el. Nu e deloc usor sa uiti.. si poate niciodata nu vei uita prima iubire
n-ati stiut ca si barbatii au suflet?nu uita nici ei ,chiar daca pentru ei nu intotdeauna prima iubire inseamna si prima aventura amoroasa
nu ai cum sa uiti asa ceva pt mine este foarte greu desi au trecut doi ani si ceva de cand ne-am despartit.nu l-am mai vazut de un an numai ca soarta vrea sa ne aduca impreuna,acum lucram impreuna si acest lucru nu este usor sa il vad mereu imi trezeste multe amintiri.momentan am o relatie dar sentimentele nu se pot compara nu o sa mai pot simti pt nimeni ce am simtit si inca mai simt pt prima mea iubire.
Posteaza comentariu