Martha Bibescu, principesa vesnic inamorata


Eroina noastra reprezinta unul din stralucitele exemple ce ilustreazarolul elitei feminine in societate, unul la fel de important ca al celeimasculine. Barbatii si-au exclus din punct de vedere politic jumatatile,care nu se vor consola cu locul rezervat lor in cadrul restrans al sfereiprivate. Martha Bibescu a demonstrat ca sfera publica, inteleasa maiales in dimensiunea sa sociala si culturala, le poate cuprinde si pefemei, care si-au cucerit locul nu numai prin inteligenta si hotarare,dar si cu multa gratie.

Origine si aliante matrimoniale
Martha Bibescu provine dintr-o familie respectata nu numai datoritavechimii numelui dar si rolului pe care l-a jucat in viata politicasi culturala a tarii. Mama sa, Smaranda Mavrocordat, era descendentaunei familii ce daduse principi aflati pe scaunul Tarilor Romanesti insecolul XVIII. Ea se casatorise cu Ion Lahovary, si el o veriga dintr-unlant de ministri, prim-ministri si generali. S-a nascut in 1886 ca altreilea copil, la mijlocul unei serii de cinci ce va resimti disparitiaprematura a singurului baiat, mai mare decat ea cu doi ani, destinat saduca mai departe numele familiei. Tragicul eveniment a avut consecintedirecte asupra micutei copile deoarece mama sa se va indeparta de ea siva ramane toata viata neconsolata de pierderea unicului fiu. Raceala silipsa dragostei materne vor fi resimtite acut de viitoarea principesaiar jurnalele sale au surprins acest sentiment facandu-si loc deseori,ca notatii fugare sau subliniate, in paginile amintite.

De aceea, fondul educatiei Marthei va fi asigurat mai ales de barbati,ceea ce era destul de neobisnuit pentru epoca sa, tatal sau in primulrand, dar si bunicul din partea mamei, printul Alexandru Mavrocordat, saufratele mai mare al tatalui sau, generalul Iacob Lahovary. Toti au fostatrasi de fetita foarte dotata, ce invata textele din cartea de citiredupa lectura colegilor de clasa, uitand insa sa invete sa citeasca, panala descoperirea plina de uimire a bunicului. Precoce si uneori exaltata,avea un farmec ce anunta frumusetea misterioasa de mai tarziu. Tatala incercat sa acopere si rolul mamei tot mai absente, bunicul, unadevarat despot pentru propria-i familie, i-a cultivat personalitatea siinteligenta considerand-o egala sa, iar de la fermecatorul si impozantulgeneral, iubit de multe femei, a invatat ca trebuie sa fie independenta.Datorita carierei diplomatice a tatalui sau, Martha si-a impartitcopilaria si adolescenta intre Bucuresti si numeroase alte locurieuropene, ceea ce o va face sa se simta in largul ei indiferent delimba pe care o va vorbi. In lipsa mamei, educatia i-a fost completatade diferite institutoare, iar mai tarziu a cunoscut scolile de fete,ca pensionul Dubuc de la Biarritz, "cripta copilariei mele" dupacum avea sa-l numeasca mai tarziu in jurnal. Toate aceste avatarurinu au impiedicat-o sa devina sigura de sine, o siguranta intaritade inteligenta, cultura, frumusete si nu in ultimul rand de originesociala. Una dintre primele persoane care au remarcat-o a fost reginaElisabeta a Romaniei. Aceasta i-a propus sa pozeze pentru o seriede picturi de la biserica din Curtea de Arges, prin ea Martha facandcunostinta perechii mostenitoare a tronului, Ferdinard si Maria, cuaceasta din urma rupand insa orice legatura dupa suirea pe tron. Douasabii nu puteau sa incapa in aceeasi teaca.

In 1902, la doar 16 ani (o varsta destul de frageda care amintea maidegraba de perioada la care fetele se maritau in mod obisnuit cu exactun secol in urma), Martha s-a casatorit cu printul George ValentinBibescu, nepotul fostului domn al Munteniei, Gheorghe Bibescu. Casatoriaa fost rodul unei pasiuni inflacarate si scurte, care i-a oferit Martheiindependenta si i-a asigurat o situatie materiale confortabila.
FamiliaBibescu era una dintre cele mai instarite, posedand printre alteledomeniile de la Posada si Mogosoaia, cu al sau Palat brancovenesc,sau fabrica de ciment Comarnic. La scurta vreme dupa nasterea fiicei,cei doi vor decide sa duca vieti separate, chiar daca nu vor divorta,lucru ce va alimenta din plin "rubricile" mondene ale saloanelor europenesi bucurestene deopotriva.

Intre iubiri, politica si literatura
Putem spune ca politica si literatura au marcat de la inceput viataMarthei Bibescu datorita mediului familial. Ele vor deveni adevaratemoduri de viata intr-o legatura cu atat mai inexplicabila cu cat i se voralatura iubirile, eliberate de conventiile asumate prin casatorie. Faimaei europeana nu a fost altceva decat un drum jalonat pe rand de succeseliterare si de rasunatoare legaturi sentimentale. Contemporanii auconsiderat ca propaganda pe care a facut-o, alaturi de o alta figurafeminina ce a spart toate canoanele, regina Maria, in favoarea intrariiRomaniei in razboi la 1914 alaturi de Anglia si Franta, a avut un rolesential in combaterea simpatiilor pro-germane. Asta cu atat mai multcu cat pe seama ei s-a pus si o dragoste fata de printul mostenitor altronului Germaniei, episod pe care il va exploata aproape fara limitein jurnal, prezentandu-l ca pe unul crucial, facator de istorie. Multmai documentata este legatura cu Charles-Louis, print de Beauvau Caron,personaj coborat parca direct din paginile lui Marcel Proust pe careMartha Bibescu l-a cunoscut la Paris. Sau relatia cu regele Spaniei,Alfons al XIII-lea, ca sa nu mai vorbim de lordul Christopher Thompson,caruia ii va dedica o biografie romantata, care si-a petrecut nu putineclipe in palatul de la Mogosoaia in preajma primului Razboi Mondial. Separe ca aristocratul englez, venit in Roamania cu misiunea de a determinasemnarea aliantei romano-anglo-franceze, o va initia in arta spionajului,detractorii ei acuzand-o mai tarziu chiar de un joc dublu, pus in slujbaenglezilor dar si al germanilor.
Din fericire pentru ea, a avut doarfaima, nu si sfarsitul unei Mata Hari. Perioada interbelica i-a adussau mai bine spus i-a prelungit accesul pe scena politica europeanasi romaneasca. De la dineurile alaturi de liderii regimului nazist dinGermania, lui Goering ii va face un portret extrem de acid in jurnal,pana la apropierea de Elena Lupescu, puternica zilei la Bucuresti,intalnim tot atatea pagini controversate care nu vor putea fi prea usorsterse la sfarsitul razboiului, in ciuda altora venite de la Londra siParis, unde Martha Bibescu cunoscuse numeroase personalitati politice.In toata aceasta vreme, literatura a reprezentat nu numai refugiul datatorde energie, dar si una din sursele notorietatii sale. "Catherine, Paris",premiata de Academia Franceza, "Papagalul verde", "Katia-demonul albastru"ce a avut un succes rasunator si a fost ecranizata, corespondenta cuPaul Claudel sau cea cu abatele Mugnier, "Alexandru asiaticul" sunt numaicateva titluri din seria celor ce-i vor aduce primirea in Academia Regalaa Belgiei, in 1995, precum si acordarea Legiunii de Onoare in 1962.Instaurarea regimului comunist in Romania de catre tancurile sovieticeo gaseste la Mogosoaia, pe care o va pierde impreuna cu celelalteproprietati si va reusi cu mare greutate sa paraseasca tara cu ajutorulunui pasaport britanic la scurta vreme dupa instalarea guvernului PetruGroza. Sfarsitul ei, in 1973, va aduce si stingerea parfumului epocilorpe care le cunoscuse si in mijlocul carora fusese.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Comentarii (4)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • adelina pe 13 Dec 2008, 22:46
    nelamurire

    articol interesant, greu de citit, din pacate... ma intreb ce s-a intamplat cu celelalte surori, deoarece se spune ca erau 5 copii, iar singurul baiat a murit, deci ce se stie de celelalte trei surori ale Martei Bibescu

    0
    0

  • marcela pe 10 Dec 2008, 16:37
    martha

    cititi martha bibescu de la editura vivaldi. nu veti fi dezamagiti. este o carte superba, usor de lecturat si deosebit de interesanta. merita articolul este mult prea obositor,greu de lecturat,si ce-i cu atatea greseli de ortografie?

    0
    0

  • mihaela_07 pe 6 Nov 2008, 11:10
    Martha Bibescu

    Fascinanta persoana cu o inteligenta uimitoare. Interesant articol, dar greselile de ortografie sunt suparatoare.

    1
    0

  • Anca Ocroteala pe 30 Iul 2008, 13:03
    greseli de forma

    Acest articol este foarte interesant, dar deosebit de greu de citit din cauza nenumaratelor greseli de ortografie (cuvinte fara pauza intre ele), care nu cred ca se datoreaza autorului. Pacat!

    0
    2

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod