Cate Blanchett, urmărită de trauma care i-a marcat viaţa

Actriţa a avut o copilărie tristă. Şi-a pierdut tatăl la vârsta de 10 ani, iar din cauza sărăciei a fost nevoită să muncească de la 14 ani.

Nimeni nu se naște actor, oricât de mult ne-ar plăcea să credem în destin. Talentul, da, îl poți avea în sânge, dar el trebuie descoperit, filtrat, șlefuit şi mai apoi validat de public şi de critici. Iar asta se face la timpul potrivit, într-o conjuctură favorabilă. O mulțime de oameni talentați se perindă prin lume fără să aibă șansa de a străluci măcar o dată la adevărata valoare, la fel cum alții răzbat până la scânteia care le luminează calea spre glorie.
Multe staruri au dus la început o viață obișnuită. Unii privesc cu nostalgie înapoi, ba chiar câteodată duc dorul vremurilor în care trăiau simplu, fără mulți bani, dar și fără obligații, fără presiune, fără indiscreția presei. Alții știu bine cât de greu au dus-o și refuză să mai privească înapoi.

Cate Blanchett n-are cum să uite de unde a pornit. La 44 de ani, cu un Oscar, două Globuri de Aur, două premii BAFTA și numeroase alte distincții la activ, cu nenumărate roluri interpretate impecabil, cu vocea ei unică, pe care o recunoști dintr-o mie, actrița australiană nu lasă să străbată nicio umbră din trecut.

Un cocktail irezistibil de talent, naturalețe, feminitate și forță care se propagă cu fiecare nou rol pe care îl face, Cate Blanchett demonstrează că e o artistă desăvârșită, iar aparițiile ei pe covorul roșu evocă mult stil.



Ea continuă să dea strălucire fiecărei partituri pe care o interpretează. Prestația din "Blue Jasmine", cel mai nou film regizat de Woody Allen, i-a adus un Glob de Aur pentru interpretare şi o situează în cursa pentru un nou Oscar la gala ce va avea loc pe 2 martie, la Los Angeles.
Dar în spatele succesului se ascunde trecutul amar de care nu se poate rupe. Este o bucățică neagră din viața ei și va rămâne așa pentru totdeauna.

Într-un interviu emoționant, Cate a adunat câteva cioburi din amintirile ei și le-a potrivit unul lângă altul, reconstituind câteva fragmente din cea mai grea perioadă din existența sa. A vorbit despre copilăria marcată de sărăcie, a povestit cum a resimțit lipsa tatălui ei, care a murit în urma unui infarct, pe când ea avea doar zece ani, și-a adus aminte de cât de mult se chinuia mama ei s-o scoată la capăt cu mărunțișul din casă până la chenzină, pentru ca apoi s-o ia de la capăt, așteptând următoarea leafă. La 14 ani, își ascundea vârsta, căpătând astfel prima ei slujbă, într-un azil de bătrâni. Nu-și permitea nici măcar o cafea pe zi și mărturisește că teama de sărăcie încă o mai încolțea când cunoscuse deja succesul.
N-a uitat niciodată acei ani chinuitori. Paradoxal, sărăcia de atunci i-a adus succesul de azi.



Cate a copilărit într-o suburbie din Melbourne, iar moartea prematură a tatălui, la vârsta de 40 de ani, a făcut-o să înţeleagă cât de importante este să ai o familie şi o locuinţă şi să nu se încreadă în atracţiile efemere ale faimei şi ale linguşelilor care o însoţesc. Ea s-a detaşat cu uşurinţă de toată generaţia sa de femei de la Hollywood, care a căzut pradă exploatării sexuale şi operaţiilor estetice dezumanizante, notează Daily Mail. S-a bazat pe muncă și pe talent, "motoarele" care au ajutat-o să evadeze din vremurile grele și care au propulsat-o spre succesul internațional.

Ea își permite acum să selecteze cu atenție rolurile pe care le joacă cu mult rafinament în filme bine lucrate, iar această strategie i-a încununat cariera cu un palmares impresionant - 94 de premii și 75 de nominalizări pentru diferite distincții. Puține actrițe se pot mândri cu o asemenea performanță obținută curat, doar din actorie, fără "marketingul" modern, agresiv, care vinde multă imagine și prea puțin conținut de valoare.



Cu fiecare film, Cate Blanchett depășește orice așteptări. Producțiile care o au în distribuție au garanția reușitei. De altfel, revista Forbes a calculat că ea se numără printre cele mai profitabile actrițe; în orice film în care ea a jucat, producătorii au obținut 123 de dolari pentru fiecare dolar cu care ea a fost plătită. Cu toate astea, a rămas cu picioarele pe pământ.

Întrebată despre subiectul prăbușirii de pe culmile succesului în depresie și sărăcie, tema din ultimul ei film, "Blue Jasmine", care i-ar putea aduce în martie Oscarul pentru cea mai bună actriță, vedeta a răspuns că știe ce înseamnă s-o duci prost cu banii: "Am cunoscut frica de problemele financiare. N-am crescut cu bani destui, iar familia mea a avut tot timpul frica asta <<Ph, Doamne, de unde să mai fac rost de niște bani?>>. Tatăl meu a murit când eram mică, iar mama a dus-o greu. Foarte greu. Pentru ea era foarte important ca toți copiii ei să aibă o educație bună, așa că se ducea la muncă și aducea bani, se și îndatora pentru asta."

"Uite, nu vreau să prezint aici toate strădaniile mamei, dar pot să spun că atunci când vorbiți de probleme cu banii, eu am știut din plin ce înseamnă asta", adaugă ea.



Povestea părinților ei este romantică și tristă, notează Daily Mail. Născut în Texas, Robert DeWitt Blanchett Jr a lucrat ca ofițer în marina americană. Nava lui s-a defectat în Oceanul Antarctic și a fost dusă în portul din Melbourne pentru reparații. Ofițerii de la bord au fost invitați la dans de mama lui Cate, o învățătoare micuță și șarmantă, pe nume June Gamble. "Nu erau mulți bărbați, așa că mergeau în port pentru a agăța marinari", explică actrița.

Robert și June au dansat toată noaptea. S-au îndrăgostit imediat și au continuat să se întâlnească în cele două săptămâni în care vasul a stat în dană, apoi și-au scris timp de trei ani, până când Robert s-a mutat în Australia.
S-au căsătorit și au avut trei copii. Robert a descoperit însă că suferea de probleme cardiace. Pe când ea avea doar un an și jumătate, tatăl său a suferit un infarct care l-a pus la pat. Peste opt ani, un alt atac avea să-i fie fatal.

O experiență traumatizantă pentru o fetiță de numai zece ani. A crescut tânjind după tatăl ei, dar moartea lui a obligat-o să fie ordonată, curajoasă și dârză. Învățătoarea ei de la școala primară Ivanhoe, din Melbourne, crede că pierderea părintelui a născut în tânăra Cate etica muncii bine făcute, precum și responsabilitatea de a avea grijă de fratele ei mai mare, Bobby, și de sora mai mică, Genevieve.

Kathy Hutchens, care acum e pensionară, își amintește bine de fosta ei elevă: "Cate a fost una dintre cele mai grozave eleve ale noastre, dar ea avea o latură afectuoasă foarte puternică. Fratele său mai mare, Bobby, era foarte deștept, dar avea o dizabilitate fizică minoră și trebuia să pedaleze pe o tricicletă în apropierea casei ca să-și remedieze acest defect", a povestit fosta învățătoare. "Într-o zi, când el a venit la școală, câțiva copii i-au zis ceva urât. Cate le-a spus imediat că Bobby e fratele ei și că va fi acolo cu ea, chiar dacă le place sau nu, iar ei vor trebui să-l accepte așa cum este. Era ca și cum le vorbea un adult. I-a blocat pe toți. A acționat ca o mamă", a descris scena fosta învățătoare a actriței.



Cate recunoaște că nesiguranța care i-a umbrit copilăria după moartea tatălui i-a trezit un simț neobișnuit al independenței. S-a obișnuit repede să se descurce pe cont propriu. "Mama pleca la muncă, era profesoară și ca agent imobiliar, ceea ce nu multe femei făceau pe vremea aceea. Dar am fost mereu foarte inspirată de faptul că ea își lăsa casa pentru a lucra și apoi se întorcea", povesteşte ea în interviul citat de Daily Mail.

Atrasă de exemplul mamei și împinsă de nevoia a face rost de bani, Cate s-a angajat de la 14 ani ca menajeră într-un azil. "Am mințit în legătură cu vârsta mea, pentru că oficial eram prea mică pentru a munci. După ce plecam de la școală mă duceam acolo. Bucătarul termina mâncarea de mult, iar eu o serveam și stăteam la masă cu pacienții, vorbind cu ei și ajutându-i. Apoi făcea curat, spălam vasele și plecam", își amintește vedeta.



Cate n-are ifose. Nu-i nicio rușine să muncești cinstit. Nu numai că nu se ferește să spună că a spălat vase într-un azil de bătrâni, dar subliniază că i-a plăcut acest job: "Am iubit această slujbă, de fapt. Îmi plac oamenii bătrâni - după ce tatăl meu a murit, bunica noastră s-a mutat cu noi, și mereu am simțit că am avut un privilegiu incredibil să trăiesc într-o casă cu trei generații". "Mulți oameni se plâng de oamenii în vârstă, dar eu sunt fascinată de ei. E uimitor să ai în preajmă pe cineva care și-a trăit bine viața", explică artista.

Cate a studiat apoi istoria artelor la Universitatea din Melbourne. Ceea ce i-a schimbat viața pentru totdeauna a fost o remarcă a surorii sale, Genevieve, care i-a deschis ochii asupra talentului său actoricesc și a făcut-o să transforme un hobby într-o pasiune. "Mă jucam cu sora mea <<Ghici cine sunt>>, iar după un timp ea mi-a zis: <<Nu te mai pot vedea pe tine pe scenă. Pot să văd doar personajul!>>. M-am gândit: <<Aha! Interesant!>>". Așa că a renunțat la studii și a plecat la Sydney pentru a studia la prestigiosul Institut Național de Artă Dramatică.



Cate Blanchett n-a scăpat de grija banilor nici în primii ani ca actriță. "Când începi profesia mea ai parte mai mult de respingere decât de înțelegere și nu eram sigură că voi fi suficient de puternică pentru a trece peste asta. În plus, eram falită", explică ea. "Sydney este un oraș foarte scump și când eram la școala de actorie stăteam cu chirie într-o casă. Camera mea avea o fereastră, dar aceasta dădea spre un zid de cărămidă. Nu lucram, deci nu puteam face rost de bani și a trebuit să-mi împart banii pe zile ca să fiu sigură că pot bea o cafea la două zile într-o cafenea", povestește vedeta. "Știi, nu-mi mai fac griji acum, astăzi stau bine cu banii și știu cât de incredibil de norocoasă sunt. Dar când mă uit înapoi, e o altă poveste, crede-mă", îi spune ea jurnalistului.



Zilele acelea amare sunt acum departe. Cate Blanchett se află în topul celor mai buni actori de la Hollywood. În următoarele săptămâni va fi lansat noul ei film, "The Monuments Men", o peliculă despre câțiva experți de artă din trupele aliate care reulesc să salveze comorile ascunse de naziști în Cel De-al Doilea Război Mondial. Personajul interpretat de vedeta australiană este inspirat de eroina Rose Valland. "A fost un femeie unică, specială, care a realizat de una singură un incredbil act de eroism", explică ea.
E un personaj total diferit de cel pe care l-a jucat în pelicula semnată de Woody Allen, "Blue Jasmine", dar acest lucru îi convine de minune: "Cred că ceea ce mă atrage în munca mea este oportunitatea de a prelua diferite genuri și de a atinge diferite audiențe."



"The Monuments Man" este regizat de bunul ei prieten George Clooney, pe care își permite să-l tachineze. "Problema cu George este că e al naibii de urât! Cel mai sexy bărbat în viaţă? Poate acum câteva decenii!", spune ea, mimând dezgustul. A fost o glumă, cine nu-l iubeşte pe George?! "Serios, este un foarte bun prieten şi a fost minunat să lucrez din nou cu el. Am mai lucrat amândoi la <<The Good German>>, în 2006, care era tot despre Al Doilea Război Mondial. Soţul meu a început să mă întrebe <<Care-i treaba cu tine, George şi Al Doilea Război Mondial?>>", se amuză ea.

Cate Blanchett şi Andrew Upton sunt căsătoriţi de 17 ani şi au locuit mult timp la Londra şi Brighton înainte de a se muta la Sydney, în 2006.

Ei au trei băieţi - Dashiell (12 ani), Roman (9 ani) şi Ignatius (5 ani) - şi preferă să locuiască în Sydney, în loc să trăiască în forfota vedetelor din Beverly Hills, unde deţine o proprietate.

Construită într-unul din golfurile din nordul metropolei australiene, casa are o panoramă superbă şi este estimată la peste 16 milioane de dolari, scrie ziarul britanic Daily Mail.

"Cred că unul dintre cele mai importante elemente ale unei căsnicii bune este onestitatea. Mă simt foarte norocoasă că pot să discut cu soţul meu despre orice fără frica de a fi judecată. Dar, pe de altă parte, el este foarte australian şi nu tolerează grandoarea, aşa că nu se ruşinează să-mi zică să tac din gură dacă devin ridicolă, ceea ce apreciez foarte mult", mărturiseşte actriţa în interviul citat.



Viaţa în casa familiei Blanchett-Upton este ca în orice familie obişnuită, cu bune, dar şi cu neîmpliniri. Băiatul cel mare încă le mai reproşează una-alta. "Fiul nostru mai mare se numeşte singur <<Experimentul>>, ca să ne arate ce am făcut cu el. Poţi citi o grămadă de cărţi înainte de a fi părinte, dar tot vei face greşeli. Din fericire, vei învăţa din ele, dar tot vei sta cu grijă şi vei face oricum alte greşeli", spune vedeta. "Îmi amintesc ce spunea Michelle Pfeiffer acum câţiva ani, că dacă pui un dolar în borcan de fiecare dată când ţipi la copiii tăi, când vor fi mari ai strâns o sumă destul de mare ca să le plăteşti terapia. Şi cred că este adevărat - de fapt, cu inflaţia, probabil că trebuie să pui câte cinci dolari acum!", recunoaşte ea. Aşadar, am aflat încă o dată că nimeni nu e perfect. Nici măcar Cate Blanchett.



Considerată un simbol al modei, actriţa se descurcă într-o casă dominată de masculinitate. "Ei bine, n-arăt aşa când fac clătite la şase dimineaţa!", râde cu poftă. Dar, în pofida faimei şi a stilului unanim respectat pe toate meridianele, rămâne modestă: "N-am fost niciodată o astfel de fată - atât de glamour ca Faye Donaway."

Ceea ce spune ea că se pricepe să facă destul de bine este să se ocupe de tot: de carieră, de modă, să fie soţie şi mamă. Însă uneori recunoaşte că se simte depăşită de situaţie. "Sunt destul de bună la multi-tasking. Dar când lucrurile merg prost, lucrurile cele mai mărunte te dărâmă, nu-i aşa? Totul e sub control, asta e în regulă, aialaltă e cum trebuie, până când dintr-o dată...", iar acum ridică tonul şi îşi subţiază vocea "... nu-mi găsesc stiloul ăla nenorocit! Şi simţi că se prăbușește lumea!", povesteşte ea, amuzată. "Dar, per ansamblu, sunt OK când sunt ocupată. Când totul e liniştit şi n-am nimic de făcut, îmi ia ceva timp să mă obişnuiesc."

Un moment dificil pentru cei doi soţi s-a consumat zilele acestea. Blanchett şi Upton au luat parte la priveghiul şi la înmormântarea bunului lor prieten, actorul Philip Seymour Hoffman, care a murit săptămâna trecută. Upton a fost destul de zdruncinat de dispariţia prematură a talentatului artist american.



Rolurile intense pe care Cate Blanchett le-a jucat în ultimii ani au consumat-o puternic, iar ea a ajuns la concluzia că are nevoie de mai mult timp petrecut cu familia. Şi a găsit şi o soluţie interesantă: vrea să regizeze filme pentru a putea petrece mai mult timp cu soţul ei şi cu cei trei copii ai săi. "Am trei băieţi, deci trebuie să abordez altfel lucrurile. Sunt câteva filme pe care aş dori să le regizez şi mai este un roman pe care încerc să îl aduc pe marele ecran (...)", a declarat ea pentru ziarul britanic The Daily Telegraph.

Actriţa pare să fi prins gustul pentru regia de film, o profesie pe care a exersat-o în joacă, cu "The Turning", un film adaptat după romanul omonim Tim Winton, regizat de 16 cineaşti. "Deocamdată, am ceva în lucru cu HBO şi sper să lucrez cu Julie Delpy, pe care o admir enorm. Să sperăm că va da roade. Însă pentru aceste lucruri este nevoie de timp", a mai spus ea.

Cate Blanchett a primit premiul Oscar în 2005, pentru interpretarea actriţei Katherine Hepburn în filmul "Aviatorul", regizat de Martin Scorsese și în care a jucat alături de Leonardo DiCaprio. Actriţa australiană a mai fost recompensată cu numeroase alte distincţii internaţionale, printre care două premii din partea Screen Actors Guild, două Globuri de Aur şi două BAFTA, precum şi premiul de interpretare la cea de-a 64-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia.

Printre rolurile sale memorabile se numără cele din filmele "Elizabeth", "Notes on a Scandal", "Babel" şi "The Curious Case of Benjamin Button" şi cel al reginei elfilor Galadriel din trilogia "Stăpânul inelelor", pe care l-a reluat în primele două filme din trilogia "The Hobbit": "Hobbitul: O călătorie neaşteptată" şi "Hobbitul: Dezolarea lui Smaug", ambele în regia lui Peter Jackson. O carieră bogată, construită de tânăra săracă și plină de talent, educată în spiritul respectului pentru muncă.

 

Foto: Hepta, AFP/Mediafax, Hepta

9 Februarie 2014
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod