Pastele ortodox si Pastele catolic

Facebook Twitter gplus Comenteaza
Pastele ortodox si Pastele catolic
Desi religia ortodoxa si cea catolica sunt foarte asemanatoare, exista suficiente diferente in ceea ce priveste cea mai importanta sarbatoare a anului, Pastele, incepand de la modul in care se tine postul pana la structura slujbei de Inviere din fiecare Biserica.

Una dintre cele mai semnificative dintre acestea este chiar data calendaristica a sarbatorii. Pana la schisma care a dus la separarea celor doua religii, data era calculata dupa un sistem bine stabilit. Apoi insa, fiecare a decis calcularea ei dupa alta metoda. Comuna este orientarea in functie duminica de dupa prima luna plina ce urmeaza echinoctiul de primavara. Pe de o parte, Biserica Ortodoxa stabileste data Pastelui dupa calendarul Iulian, in timp ce Biserica Romano-Catolica alege pentru aceasta calendarul Gregorian. Astfel, ambele date ale sarbatorii se gasesc in intervalul martie - aprilie, variind cu de la o saptamana la cinci sau sase. O data la cativa ani, data coincide.

Deosebiri sunt si in perioada dinaintea Pastelui; este ceea ce numim "Postul mare". Si acest interval variaza. Ortodocsii tin post 7 saptamani; este cel mai lung post din an pentru ei, in care se mananca legume, fructe, in general produse vegetale, iar in anumite zile este permis pestele. Carnea, ouale, produsele lactate si orice este de origine animala este considerat aliment "de frupt". Credinciosii catolici tin post 4-5 saptamani, iar acesta presupune evitarea preparatelor din carne; sunt permise toate celelalte.

Si unii, si altii sarbatoresc Floriile, adica intrarea lui Iisus in Ierusalim, si inceputul Saptamanii Mari. Pe parcursul acesteia, pregatirile sunt asemanatoare. Se termina curatenia de primavara, se pregatesc diverse tipuri de mancare specifice sarbatorii (cozonaci, mancaruri din carne de miel, se vopsesc oua etc.), dar si pregatiri sufletesti; anume, impartasania. Majoritatea aleg sa se spovedeasca si sa se impartaseasca joi sau vineri inaintea Invierii.

O particularitate a Saptamanii Mari ortodoxe sunt Deniile: slujbe religioase tinute in fiecare zi, aproximativ intre orele 18:00 si 21:00. Fiecare zi are o structura proprie, in functie de evenimentul de care ne amintim in acea zi. De exemplu, in Joia Patimilor se citesc "cele 12 Evanghelii" - pasaje din Biblie, referitoare la patimile si rastignirea Mantuitorului; in Vinerea Mare se canta "Prohodul" si se trece, conform traditiei, pe sub masa (numita in unele zone "aer"); acesta este scos din biserica dupa terminarea prohodului si se inconjoara de trei ori biserica, inainte de terminarea slujbei.

In Saptamana Mare, multi oameni aleg sa tina post negru.
Este considerat o curatire si o jertfa, pentru se purifica inainte de a fi impartasiti.

Sambata Mare isi are propriul ritual. In cazul catolicilor, este vorba de o slujba religioasa compacta, la care participarea este obligatorie - si este vorba chiar participare activa. In cadrul slujbei se canta imnuri, se pun intrebari si se citesc pasaje din Biblie. La sfarsit, participantii sunt impartasiti cu ostie (paine nedospita) si se practica ceea ce se numeste "procesiune" - inconjurarea bisericii de catre preoti si credinciosi.

Slujba religioasa ortodoxa din Sambata Mare este mai lunga. Exista mai multe ritualuri de indeplinit, iar serviciul religios poate dura si cateva ore dupa miezul noptii. Dupa terminarea acestuia, credinciosii merg la cimitir, ducand "lumina" luata de la biserica. Acest obicei se practica si in cazul catolicilor.

In dimineata zilei de duminica, foarte devreme, se obisnuieste sfintirea unui cosulet cu diverse alimente specifice sarbatorii: oua rosii, cozonac, carne de miel, uneori vin sau prajituri. Ritualul este practicat si de catre catolici (cu diferenta ca in unele parohii sfintirea se face sambata dupa-amiaza, inainte de Inviere). Apoi, inainte de micul dejun, toti membrii familiei se spala pe fata cu apa in care a fost pus un ou rosu si un ban (simboluri ale sanatatii si belsugului).

In dupa-amiaza zilei de duminica, se mai tine un serviciu religios in ambele cazuri. Ortodocsii o numesc "a doua Inviere", la care se citeste Evanghelia in cateva limbi diferite.

Traditia spune ca duminica vine "iepurasul", ce aduce daruri pentru copii. Cum unul dintre obiceiurile mai vechi de Paste era ca duminica sa se poarte haine noi (simbol atat crestin, cat si mai vechi, pagan, din perioada in care Pastele era sarbatoarea primaverii, a noii vieti, a naturii), cele doua au fost asociate. Astfel, copiii primesc de Paste hainute noi, pe care le poarta in aceasta zi.

Ai nevoie de un sfat?

Intreaba pe

Afla ultimele noutati

Aboneaza-te la newsletter »
 

Comentarii (1)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Kaeva pe 28 Sep 2008, 23:34
    lipsa de informatie

    Este vorba despre doua confesiuni diferite din cadrul aceleiasi religii, nicidecum despre doua religii! Se face deseori aceasta greseala! Necesita mai multa informare subiectul de fata.

    1
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod