Joseph Pulitzer - un revolutionar in linia intai a jurnalismului

"Redacteaza stiri scurte, astfel incat sa te asiguri ca vor fi citite, limpezi si clare, astfel incat sa te asiguri ca vor fi apreciate, ofera detalii de atmosfera, astfel incat cititorii sa-si aminteasca de acest lucru si dupa cateva zile, si cu acuratete, pentru a le oferi cititorilor tai un ghid pretios".

Ce este aceasta? O lectie elementara de jurnalism? Intr-adevar, acesta este raspunsul, iar fraza de mai sus apartine unuia dintre cei mai mari ziaristi ai tuturor timpurilor, un om care a lasat o mostenire nepretuita in aceasta profesie: Joseph Pulitzer.

Din multe puncte de vedere, povestea lui reprezinta intruchiparea "visului american". Joseph Pulitzer s-a nascut in 1847 la Budapesta, iar la varsta de 17 ani a emigrat in Statele Unite ale Americii, unde a lucrat la o ferma si a fost chelner, in timp ce studia, individual, limba engleza. In 1868, a primit oferta de a fi redactor la un cotidian in limba germana, "Westliche Post". Si astfel a aparut prima semnatura a lui Pulitzer...

A fost, cu siguranta, sansa de care avea nevoie. Incepand din acel moment, cariera lui a continuat pe o panta ascendenta, Pulitzer afirmandu-se in domeniul jurnalismului politic si de investigatie, participand la campanii electorale si construindu-si treptat o mica avere. Asa se face ca, in 1872, a fost in masura sa achizitioneze publicatia "St. Louis Post", la pretul de 3000 de dolari.

"Aventura" aceasta s-a dovedit un real succes, iar sase ani mai tarziu a cumparat cel de al doilea cotidian, "St.
Louis Dispatch". Articolele sale, unele extrem de virulente, dar riguroase, constituiau adevarate "cruciade" la adresa coruptiei la nivel guvernamental, a jocurilor de noroc si a evaziunii fiscale.

Un excelent manager si bun psiholog...

Timpul, care la vremea aceea avea mai multa rabdare cu oamenii, a demonstrat ca Pulitzer era nu numai un excelent gazetar, ci avea si un foarte dezvoltat simt al afacerilor. In 1883, a cumparat cotidianul "New York World" care, la acea data, inregistra pierderi anuale in valoare de aproximativ 40.000 de dolari.

Joseph Pulitzer a reusit sa intoarca roata, prin adoptarea unei politici editoriale bazate pe reportaje de interes uman si articole de senzatie gen tabloid. Dar acest lucru nu insemna abandonarea problemelor legate de sistemul de taxe (extrem de complex si... alunecos), coruptie si reforme economice.

Pulitzer nu avea studii de specialitate insa, daca ne gandim la parcursul carierei sale, am fi tentati sa ne intrebam ce nevoie ar fi avut de diplome universitare... Inzestrat, intre altele, cu foarte multa sensibilitate, el a intuit ceea ce isi dorea publicul si a introdus o rubrica permanenta de benzi desenate, multumita careia vanzarile au crescut fabulos, iar "New York World" a devenit cotidianul cu cel mai mare tiraj de pe teritoriul Statelor Unite.

Una dintre cele mai inspirate decizii a fost aceea de a o angaja pe Nellie Bly. Aceasta lucrase la cotidianul Pittsburgh Dispatch, de unde fusese nevoita sa demisioneze dupa ce o parte din articolele sale deranjasera prin revelatiile facute, iar cei vizati amenintasera cu retragerea publicitatii din paginile ziarului.
Indrazneala ei l-a facut pe Joseph Pulitzer sa realizeze ce "comoara" ar putea deveni Nellie pentru ziarul sau, si i-a facut o oferta generoasa.

Instinctul nu l-a inselat nici de data aceasta. Nellie Bly a realizat o serie de articole deosebite, "crescand" sub ochii si indrumarea lui, din punct de vedere profesional. Intre altele, a simulat dementa pentru a patrunde intr-un sanatoriu de psihiatrie, scriind astfel un expozeu socant, si, inspirata de romanul lui Jules Verne - "Ocolul pamantului in 80 de zile", a doborat recordul personajului Phileas Fogg si a realizat ocolul pamantului in 72 de zile, 6 ore, 11 minute si 14 secunde.

Joseph Pulitzer se confrunta insa cu niste probleme grave de sanatate. La varsta de 43 de ani nu mai vedea aproape deloc, fiind fortat sa abandoneze activitatea editoriala. Nu a renuntat insa la conducerea propriu zisa a ziarelor sale, informandu-se in permanenta pe tema aceasta si sunandu-si subordonatii la orice ora din zi sau din noapte pentru a le trasa directive.

Mostenirea lui Joseph Pulitzer

Jurnalismul de investigatie a fost "prima sa dragoste" si a continuat sa-i acorde atentie pana cand a murit, in 1911. Lasa in urma o avere de doua milioane de dolari (colosala, pentru acele timpuri), bani din care donase o parte in vederea infiintarii unei facultati de jurnalism in cadrul universitatii Columbia.

De asemenea, a lasat prin testament fonduri substantiale pentru acordarea premiilor Pulitzer - visul oricarui jurnalist de pretutindeni.
Distinctiile se acorda anual, fiind gestionate de un departament al universitatii Columbia, iar fiecare castigator primeste cate 10.000 de dolari.

"Mi-am petrecut intreaga viata in slujba jurnalismului, pe care il consider una dintre cele mai nobile si importante profesii. Responsabilitatea noastra, a tuturor jurnalistilor, este extrem de mare, pentru ca oamenii citesc si ne cred. Nu trebuie sa uitam niciodata care este datoria si menirea noastra", spunea Pulitzer, spre sfarsitul vietii.
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod