Mitul vitaminelor și cum ne îmbolnăvesc ele de cancer

Un foarte bine documentat articol publicat de The Atlantic face o trecere în revistă a numeroaselor studii făcute de-a lungul timpului, și care demonstrează că înghițitul vitaminelor nu ne

Un foarte bine documentat articol publicat de The Atlantic face o trecere în revistă a numeroaselor studii făcute de-a lungul timpului, și care demonstrează că înghițitul vitaminelor nu ne ajută cu nimic, ba dimpotrivă, unele luate în doze mari ne îmbolnăvesc de cancer sau ne grăbesc moartea. Articolul spune și de la cine a pornit această nebunie cu luatul de vitamine, pe motiv că aportul necesar organismului din alimentație nu ar fi suficient.

Se pare că totul nu e decât o mare gogoriță, de care continuă să profite companiile farmaceutice care produc astfel de vitamine obținute prin sinteză, pentru că în mentalul colectiv a fost atât de adânc înrădăcinată ideea că vitamina C, de exemplu, vindecă răceala și chiar cancerul, încât nimeni nu mai poate să le scoată asta oamenilor din cap.

Conform articolului amintit, cel mai cunoscut promotor al vitaminelor, în special al vitaminei C, ar fi Linus Pauling, un om de știință care a câștigat la viața lui două Nobel-uri și numeroase alte distincții pentru realizări în domeniul fizicii și chimiei.

La un moment dat în viața lui el a luat-o razna cu vitamina C, susținând că dacă iei zilnic diverse doze de vitamina C scapi de răceală sau gripă și trăiești mai mult. Tipul nu făcuse vreun studiu în sensul ăsta ci se baza doar pe efectele pe care credea că această vitamină acrișoară le are asupra lui însuși, care o lua de ani de zile. Asta se întâmpla în 1970, în America, iar articolele publicate de Pauling au stârnit o asemenea isterie în populație încât firmele de medicamente nu reușeau să țină pasul cu producția de vitamina C, pentru cât se cerea în farmacii. 50 de milioane de americani s-au grăbi să-i urmeze sfaturile lui Pauling.

Asta în ciuda faptului că existau studii vechi din 1942 care arătau că vitamina C administrată la răceală nu are vreun efect.

Ulterior medici și cercetători din diverse clinici sau universități din întreaga lume au făcut studii pe mii de bolnavi, și i-au demontat afirmațiile lui Pauling, dar nimeni nu a mai reușit să mai scoată nevoia de vitamine din capul oamenilor.

Cam același lucru s-a întâmplat și când Pauling a ridicat miza și a zis că vitamina C vindecă cancerul. Medicii au făcut experimente, administrând diverse doze de vitamine bolnavilor, și au constatat că aceia care primeau vitaminele mureau mai repede decât ceilalți. Degeaba. Familiile bolnavilor continuau să le ceară medicilor vitamine.

Aceeași isterie se petrece și cu antioxidanții care ar trebui să lupte cu radicalii liberi din organism, adică aceia responsabili cu îmbătrânirea. Antioxidanții ăștia sunt formați cu ajutorul aportului de vitamine din fructe și legume, deci cercetătorii s-au gândit că o suplimentare în alimentație a vitaminelor care se găsesc în fructe și legume nu poate să facă rău, dimpotrivă.

Experimentele au arătat, însă, contrariul. Articolul citează numeroase studii științifice care demonstrează că îngurgitarea de vitamina A, C, E și beta caroten nu ajută la vindecarea diverselor tipuri de cancer, dimpotrivă, le agravează. Totuși, omenirea continuă să viseze la prelungirea vieții cu ajutorul suplimentelor de vitamine și minerale.

Se pare că Pauling însuși, care a fost întrebat în 1980 dacă vitamina C luată în doze atât de mari și pe termen atât de lung, cum a făcut-o el, nu cauzează efecte adverse, ar fi răspuns că nu are niciun efect advers. Și totuși, 14 ani mai târziu el a murit de cancer la prostată.

Așadar, doamnelor, citiți articolul ăsta și fiți un pic mai circumspecte cu vitaminele. Mâncați legume, fructe și hrăniți-vă echilibrat, iar organismul vostru o să-și ia de acolo tot ce-i trebuie.

Fără suplimente.

dollores-benezic
dollores-benezic
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod