Efectele gatitului asupra alimentelor

Arta culinara - gastronomia - practicata fara cunostinte de nutritie genereaza alimente periculoase pentru sanatatea umana.

 

Hrana pregatita cat mai simplu, in casa, din ingrediente cu inalta calitate nutritionala, sanatoasa, dar si savuroasa, imbinarea corecta a felurilor de mancare, impartirea acesteia intre cele trei mese principale (mic dejun, pranz, cina) dintre care in niciun caz nu trebuie sa omitem micul dejun (cea mai importanta masa a zilei), servirea mesei intr-o atmosfera destinsa, combaterea exceselor si sedentarismului vor avea un efect neinchipuit de benefic asupra sanatatii.

Vom preveni bolile fara sa ne dam seama, vom avea p greutate normala, fara sa apelam la atat de respingatoarele si periculoasele diete de slabit rapide, vom preveni imbatranirea precoce si vom dobandi o inalta calitate a vietii printr-o sanatate durabila. Insa, in mod ciudat, majoritatea dintre noi avem astazi alte prioritati "mai importante" decat alimentatia si, dramatic pentru sanatatea noastra, nu dam importanta la ceea ce inghitim de-a valma in orice loc, in fiecare zi.

(...) Si toate acestea in ciuda faptului ca majoritatea dintre noi stim ca este demonstrat faptul ca bolile moderne, in parte, se datoreaza si comoditatii noastre. Va repet la nesfarsit: majoritatea alimentelor industriale contin o sumedenie de aditivi alimentari (E-uri), arome artificiale, grasimi artificiale (margarine), au un profil nutritional dezechilibrat, sunt bogate in calorii goale, ducandu-ne in final in situatia de a ne umple burta fara sa ne hranim. (...)

Atentie insa! Asta nu inseamna ca tot ce este facut in casa este bun! Unele preparate traditionale, precum si asocierea lor nu sunt intotdeauna o solutie sanatoasa. Exemplu: preparatele din porc, afumaturi, sarmale sau obiceiuri gresite de asociere a fripturii cu garnitura de cartofi prajiti.

 

 

Principiile de baza ale unei preparari corecte a alimentelor

 

• pastrarea la maximum a calitatii nutritive a ingredientelor prin reducerea timpului de pregatire;
• evitarea unor moduri de a gati cum ar fi prajirea, frigerea neadecvata, utilizarea rantasurilor, utilizarea microundelor;
• alegerea corecta a grasimilor, atat utilizate in stare cruda, cat si pentru prajit, copt (se vor utiliza cele rezistente cu PF peste 190 de grade Celsius);
• limitarea utilizarii grasimilor saturate de origine animala (seu si untura industriale, unt);
• excluderea grasimilor artificiale (margarine, shortening - acesta se foloseste in alimente industriale cum ar fi: cozonac, cornuri, produse de cofetarie si patiserie, etc);
• evitarea unor combinatii neadecvate intre ingrediente cum ar fi: grasimi cu zaharuri, grasimi cu amidonoase, proteine animale cu grasimi, proteine animale cu amidonoase, etc.

 

 

Prepararea la cald a alimentelor

Poate sa aiba loc in mediul umed sau uscat. Procesele de preparare la cald a alimentelor induc modificari atat pozitive (distrugerea contaminantilor biologici, virusuri, bacterii, fungi, paraziti), dar si modificari negative (inactiveaza enzimele alimentare si vitaminele).

Prepararea in mediu umed: transferul termic este mijlocit de apa sau vaporii de apa, care pot atinge temperaturi de 100 grade Celsius in cazul fierberii la presiune atmosferica normala sau pana la 120 grade Celsius la fierberea sub presiune. Avamtajul metodei consta in aceea ca alimentul este incalzit omogen. Procedeul poate determina pierderi de nutrienti in apa. Principalele metode de preparare in mediul umed sunt: baia de apa (bain-marie), fierbere, fierbere in aburi, inabusire, fierbere sub presiune.

Prepararea in mediul uscat: caldura este transmisa alimentului prin intermediul aerului sau de catre grasimi. Temperaturile atinse in timpul prepararii in mediu uscat sunt mult mai ridicate (150-200 grade Celsius) decat in cazul prepararii in mediu umed. Prepararea in mediu uscat determina formarea unei cruste superficiale pe aliment, astfel limitandu-se pierderea unor nutrienti, dar inrautatind transmiterea calcurii spre centrul alimentului. Principalele metode de preparare in mediu uscat sunt: coacerea la cuptor, coacerea pe vatra, frigerea pe jar, frigerea pe gratar, coacerea in punga, microunde.

Informatiile au fost preluate din cartea "Si noi ce mai mancam?", prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi - Snagov: Coreus, 2010.