O sarcina fara emotii, kilograme in plus si bataie de cap

O data cu fericita veste ca astept al doilea mostenitor al familiei, mi-au revenit toate amintirile legate de prima sarcina. Nu stiu de ce se zice ca trebuie sa stai linistita, sa te hranesti si sa nu-ti bati capul cu nimic - pentru ca mie nu mi-a iesit. Cu primul copil in burtica m-am hranit si am luat 24 kg. Am incercat sa stau linistita la serviciu, dar nu stiu daca accesele de plans din cauza stresului se pot califica drept relaxante. Si mi-am batut capul constant in legatura cu viitorul, sanatatea si averea copilului, plus transformarile trupului meu - nu chiar atat de incantatoare pe cat se spune. Asa ca de data asta se impune sa iau masuri.

Pentru ca nu am facut lucrurile la timpul lor, trecusera doi ani de la nastere si recuperarea promisa de medic si reviste nu prea se observa. Aveam multe kilograme in plus, silueta mea nu imi amintea decat de matusa mea de 60 de ani, iar spatele ma durea de vedeam stele verzi. Descoperisem in sfarsit un centru de frumusete si sanatate, la care imi tratam in primul rand respectul de sine. Fitness de doua ori pe saptamana cu instructorul propriu; masaje anticelulitice; electrostimulare pentru zonele sever afectate (abdomen si coapse), plus masaje pentru spatele demolat de plimbarea in brate a nepretuitului, care cantarea ceva. In patru luni de terapii combinate ajunsesem sa arat aproape la fel ca inainte de sarcina si ma priveam uluita in oglinda.

Si atunci am aflat vestea cea mare: eram insarcinata pentru a doua oara. Un nou nepretuit avea sa-mi imbogateasca viata, dar, inevitabil, sa-mi aduca inapoi zecile de kilograme si durerile de spate. Am anuntat la Cella Center ca nu mai pot veni, intrucat sunt insarcinata. Au ramas surprinsi. De ce? Au un program destinat viitoarelor mamici, care le garanteaza salvarea respectului de sine. Si asa a inceput cel mai frumos an din viata mea.

Luna a II-a

Fitness-ul s-a transformat in gimnastica medicala. Lucram in continuare de doua ori pe saptamana pentru toate grupele de muschi, in afara de abdomen, insistam pe spate si sunt intrebata cu ingrijorare o data la trei minute de Marius, instructorul meu, cum ma simt. Ca un pensionar la plimbare, cum sa ma simt. Ritmul e atat de lent, ca atipesc intre miscari, dar n-am incotro, pentru ca primele trei luni sunt critice in privinta avortului spontan. De aceea, este foarte important ca exercitiile sa se desfasoare sub supravegherea unui instructor specializat.

Si totusi, in mod misterios, gimnastica asta pentru batranei imi da energie si ma simt bine in corpul meu.
Dupa ora de fitness, am masaj de relaxare. Imi ridica moralul, imi da un tonus bun si, mai ales, imi pregateste spatele pentru eforturile la care va fi supus peste citeva luni. In afara de asta, pe solduri si coapse manevrele sunt mai puternice, amintind de masajul anticelulitic, fara a avea insa duritatea lui.

Cu Adriana Dima, specialist in nutritie, am o conversatie lamuritoare. Nici vorba de mancat pentru doi; dieta pe care o pune ea la punct trebuie sa imi asigure, in afara de sanatate ca-n povesti, si un corp de pozat prin reviste. Sincera sa fiu, daca as fi urmat dieta asta si inainte de sarcina n-as mai fi avut de ce sa imi bat capul cu kilogramele in plus.
Adriana dixit: o portie, cel mult doua pe zi de carne oarecum slaba, la gratar, cuptor sau fiarta; o portie rezonabila de branza sau una de iaurt; doua pahare de lapte; fructe si legume proaspete din belsug; 4 felii de paine pe zi, preferabil neagra, pentru a favoriza digestia.

Nu-mi amintesc sa fi zis ceva de unt, smantana, friptura de porc, dulciuri (vai!), sucuri acidulate, cartofi prajiti (vai, vai!), sandvisuri in timpul zilei, in loc de masa de pranz, sticksuri sau ciocolata. In marinimia ei, mi-a dat voie sa beau o ceasca de cafea dimineata. Desi ea este impotriva, totusi alti specialisti permit si un pahar de vin seara, la masa, ba chiar doua cesti de cafea. Ma rog, devine acceptabil. Ma apuc de rontait morcovi si salate, umblu cu iaurtul in poseta, ca sa nu cedez si, daca mi se face foame, sa-mi cumpar un pateu.

Luna a III-a

Ma simt excelent. Nu am luat nici macar un kilogram in plus, nu am greturi, dar am in schimb un tonus de invidiat. Poate secretul sta in faptul ca am mare incredere in mine si in viitor. Nu mai am de ce sa-mi fac griji: bebelusul nu va mai fi ca un extraterestru picat in poala mea, mosteneste ceva avere de la fratele lui mai mare, iar in ceea ce ma priveste pe mine personal, sunt sigura ca recuperarea va fi spectaculoasa. Respect dieta, cu care m-am obisnuit. De ce n-oi fi mancat asa si inainte?

Luna a IV-a

Am doua kg in plus. De trei ori bravo! Pe vremea asta, la primul copil aveam vreo patru spre cinci. Burtica a inceput sa se contureze prin haine, dar in rest, pe masuratelea, nu m-am modificat nicicum. Continuam antrenamentul in sala de fitness, ceva mai vioi decat pana acum. Riscul de avort spontan fiind de acum mult diminuat, se multiplica exercitiile si se mareste usor ritmul. Marius este atat de concentrat sa dozeze corect efortul, incat la sfarsitul antrenamentului e mai obosit ca mine. Avem lungi conversatii despre copii (una din modalitatile de verificare a dozajului corect este posibilitatea de a sustine o conversatie fara sa gafai), drept pentru care, treptat, Marius ajunge la fel de tare pe subiectul nasteri, sarcini si alaptari ca orice mama veterana.

Nu mai pot sta pe burta in timpul masajului, asa ca mi se pune la dispozitie un scaun special, pe care il incaleci si te sprijini in fata, pe piept si brate. Observ ca aici, la Cella Center, se gasesc solutii la orice problema. De pilda, au renuntat la uleiul de masaj imbogatit cu uleiuri esentiale si folosesc in cazul meu numai ulei de masline. Adriana sustine ca o multime de plante, deci si de uleiuri esentiale, pot dauna fatului.

Luna a V-a

Dintr-odata, am devenit nervoasa si foarte suspicioasa. Ma enervez din orice, ma cert cu toata lumea, la serviciu sunt o pacoste, acasa... noroc ca ma iubesc toti, altfel m-ar arunca pe fereastra. Motivul: furtuna hormonala din corpul meu imi da peste cap sistemul nervos. Chiar daca stiu asta, nu ma pot opri din bombanit.

Ma plang cuiva de la Cella si, minune!, sunt pregatiti si pentru aceasta eventualitate. Voi face o data pe saptamana cate o sedinta de shiatsu, un masaj derivat din tehnica asiatica, perfectionat in Europa pe gustul europenilor. Prin presiuni egale asupra centrilor energetici, terapeutii echilibreaza nivelul energetic al corpului, trateaza local diverse afectiuni, restabilesc functiile organismului si redau linistea.

Drept sa zic, am ras intotdeauna de chestia cu energiile. Dar de acum n-o sa mai fac, promit. Pentru ca dupa prima sedinta, plec calcand pe nori. Efectul ma tine sase zile - zile de liniste, de pace interioara, de putere, de echilibru. Dupa a doua sedinta, nu ma mai dor ochii cand privesc multa vreme ecranul computerului. Iar relaxarea continua. La a treia sedinta adorm si ma trezesc la sfarsit cu senzatia ca am baut din fantana vietii. Este incredibil!

Luna a VI-a

Am luat 5 kg pana acum. Daca talia este doar o amintire, coapsele, fesele, bratele, isi pastreaza fermitatea si nu gasesti o urma de celulita nici sa cauti cu lupa.

Dieta s-a mai imbogatit usor - cu o portie de carne si un pahar de lapte -, dar, in esenta, tot nu e voie cu savarine si cartofi prajiti. Pai daca e ordin, cu placere! Ii dau inainte cu salatele, iaurtul si, fiindca m-am saturat de gratare, sunt buna prietena cu tava si cuptorul.

Desi numesc in continuare fitness activitatea pe care o desfasor in sala cu aparate, am revenit la gimnastica pentru batranei. Nu obosesc pana la sfarsitul orei si asta inseamna ca instructorul stie foarte bine ce face.

Iar la shiatsu... Traiesc pentru orele de shiatsu, la care ma relaxez atat de profund incat parca as dormi, desi pot auzi si simti mainile Adrianei. Iar la sfarsit sunt un alt om. Ma bucur cu adevarat de starea de gratie in care ma gasesc, de clipele in care sunt cu fiul meu cel mare, de soarele de afara si de norocul pe care l-am avut. Nici macar muncitorii care imi renoveaza apartamentul nu mai reusesc sa ma enerveze. Desi fac tot posibilul.

Luna a VII-a si a VIII-a

Am luat 8 kg pana acum. Splendid, as putea spune, si poate ar fi fost si mai putine, daca n-ar fi fost Sarbatorile de Craciun la mijloc, cu tentatiile lor.
Continuam cu abnegatie fitness-ul. Si cum conversatiile dintre mine si Marius continua in timpul orei, asta inseamna ca inca mai pot sa fac sport. Dar nu mai vin decat o data pe saptamana. In continuare, fac un masaj de relaxare, din ce in ce mai util pentru musculatura suprasolicitata.

Acum am alta problema: o data cu trimestrul al treilea de sarcina, tesuturile incep sa stocheze apa si sa nu o mai elibereze. Drept pentru care se umfla mainile si picioarele. Ca sa nu mai patesc ca data trecuta, cand din luna a VIII-a am inceput sa arat ca un elefantel, ma adresez Adrianei. Nu ma surprinde cand imi spune ca exista leac si pentru asta si se numeste drenaj limfatic. Suna ingrijorator, dar este tot un tip de masaj care urmareste eliberarea acumularilor de limfa din tesuturi. Efectul poate dura intre patru si cinci zile, dar la primele sedinte tine chiar si o saptamana. Minunat, il trecem si pe acesta pe lista, in ziua in care am shiatsu.

Luna a IX-a

Am 14 kg peste greutatea mea obisnuita. Ca la carte! De necrezut pentru cineva care a incheiat prima sarcina cu 24 de kg in plus. Ma misc foarte usor, gratie orelor de fitness care m-au ajutat sa raman in forma. Celulita tot nu s-a prins de mine.

Starea psihica este excelenta. Astept in liniste marele eveniment, pentru ca stiu ca nu va avea impactul devastator pe care l-a avut precedentul. La ecografii, bebelusul m-a privit cam manios, dar de altfel, foarte sanatos. Analizele mele au iesit foarte bine, poate putin la limita cu fierul. Mai adaug 100 g carne peste ratia obisnuita, o banana si gata.

Colaborarea cu Cella Center, care va continua si dupa nastere, a fost ca un lung antrenament pentru lunile grele care vor urma. Specialistii de aici mi-au devenit prieteni, dupa ce au trecut alaturi de mine prin toate starile posibile. S-au obisnuit sa glumeasca in legatura cu faptul ca pe mine Salvarea ma va lua de la ei, nu de acasa. S-au invatat sa-i spuna Legolas bebelusului, porecla pe care eu si sotul meu am gasit-o pentru a-l numi cumva pe copil, pana il vom cunoaste si ne vom hotari ce nume i se potriveste mai bine. Am format o echipa sigura pe reusita ei: o mamica sanatoasa si un copil sanatos, care pe deasupra sa fie si frumosi.