Aterotromboza
Aterotromboza este o boala silentioasa care adesea ramane neobservata; aceasta se dezvolta incet de-a lungul timpului si poate afecta toate arterele, in special arterele coronare, carotide sau arterele periferice.
Informatii generale
Aterotromboza este o boala silentioasa care adesea ramane neobservata; aceasta se dezvolta incet de-a lungul timpului si poate afecta toate arterele, in special arterele coronare, carotide sau arterele periferice.
Primele semne apar la varsta de 40-45 de ani sau mai devreme, cand obstructia arterelor devine critica (70-80%) iar celulele organismului incepe sa piarda oxigen.
Aterotromboza este o afectiune vasculara care afecteaza arterele, partea vitala a organismului, din acest motiv consecintele acesteia sunt principalele cauze de invaliditate sau mortalitate chiar si in tarile dezvoltate.
Rata de mortalitate este foarte inalta la pacientii care prezinta semnele sau simptomele asociate ateroscrelozei. Dupa un an, rata de mortalitate este estimata la 31% dupa un accident vascular cerebral ischemic, si intre 27% si 44% dupa un infarct acut de miocard.
Semne si simptome
Complicatiile aterotrombotice apar deseori in faze avansate ale bolii aterosclerotice, atunci cand placile de aterom din peretele arterelor isi modifica structura, se erodeaza, se ulcereaza, iar sangele din vas produce cheaguri la nivelul acestor placi, provocand reducerea marcata sau oprirea fluxului sanguin prin vas si intreruperea furnizarii de oxigen spre tesutul vascularizat de acel vas.
Daca organul respectiv primeste sange numai din vasul obstruat, apare o suferinta acuta grava, denumita in forma cea mai severa "infarct" : miocardic, cerebral, sau alte forme de suferinta ischemica de organ (angina instabila). Astfel, primele simptome ale complicatiilor aterotrombotice pot fi suferinte severe ce pot determina chiar decesul pacientului.
Alte semne si simptome:
durere puternica in piept care se extinde la gat si brate;
paloarea fetei;
transpiratie;
dificultati de respiratie;
"furnicaturi" pe una din jumatatile verticale ale corpului;
incetosarea sau pierderea vederii;
dificultate in vorbire.
Atentie: Zborul de lunga durata cu avionul reprezinta un risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa profunda, chiar si la persoanele care nu prezinta niciunul din factorii de risc.
Factori de risc
Printre factorii de risc care pot facilitate aterotromboza se regasesc varsta si factorii genetici, care din pacate nu poti fi modificati.
Factorii de risc pentru boala aterosclerotica si aterotromboza sunt cunoscuti in parte de mai mult timp: diabetul zaharat, dislipidemiile, fumatul, hipertensiunea arteriala, colesterolul, sedentarismul, sexul masculin, ereditatea incarcata.
Inflamatia sistemica, un factor de risc identificat mai recent, este incriminata major in prezent in declansarea complicatiior aterotrombotice din boala aterosclerotica.
Este important de stiut ca nu toti factorii de risc pot fi modificati, iar controlul factorilor de risc modificabili nu anuleaza complet riscurile, ci doar le reduc cu procente variabile.
Tratament
In ultimii 30 de ani, multumita progresului in preventia si tratamentul bolilor cardiovasculare, rata mortalitatii asociata accidentului vascular cerebral si infarctului miocardic acut s-a injumatatit in tarile industrializate, si cu toate acestea ramane principala cauza a mortalitatii.
Printre medicamentele indicate in tratament se afla Plavix (clopidogel), fiind singurul agent antiinflamator care are indicatie in toate manifestarile bolii aterotrombotice pentru prevenirea pe termen lung a evenimentelor legate de ateroscreloza.
Medicatia antitrombotica include si aspirina, statinele ce reduc colesterolul sanguin si "pasivizeaza" placile de aterom pentru a reduce riscul de formare de cheaguri in vase, blocantele sistemului renina-angiotensina-aldosteron.
De asemenea, terapia de revascularizare - redeschiderea arterelor pe cale interventionala (pe cateter intraarterial) sau prin interventii chirurgicale (bypass arterial, endarterectomie).
Tratamentul aterotrombozei presupune in primul rand prevenirea factorilor de risc si numai cand dieta si modificarea stilului de viata nu sunt suficiente este necesar tratamentul medicamentos.
Cand sa mergi la medic?
Pacientul cunoscut sau nu cu boala cardiovasculara trebuie sa solicite un consult medical de urgenta daca apar dureri toracice sau abdominale, mai ales daca sunt insotite de transpiratii reci, sau senzatie de sufocare, stare de slabiciune extrema, sau pierderea starii de constienta.
Mai este necesara o consultatie de specialitate in cazul aparitiei bruste de deficiente motorii - slabiciune sau paralizie a unui membru, tulburari de vorbire sau de vedere, alterarea starii de constienta; durere intensa la nivelul unui membru, urmata de paloare, slabiciune in acel membru.
Prevenire
Prevenirea complicatiilor aterosclerozei reprezinta astazi un obiectiv de politica sanitara in toata lumea civilizata, data fiind extensia acestei boli, invaliditatea provocata in populatie adulta activa si costurile ascendente de ingrijire odata ce boala s-a instalat.
Masurile de preventie vizeaza in primul rand modul de viata: combaterea sedentarismului, obezitatii de tip abdominal, alimentatia mai sanatoasa, mai putin aterogenica, renuntarea la fumat.
Totodata, prevenirea vizeaza si tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, al diabetului zaharat si al bolii aterosclerotice coronare, cerebrovasculare, a arterelor viscerale, sau al arterelor membrelor, pentru a reduce riscul complicatiilor aterotrombotice.
Schimbari in organism
Principalele modificari care se produc in tesuturi si celule in momentul aparitiei complicatiilor aterotrombotice sunt consecinta suferintei ischemice a acelor tesuturi, provocata de ocluzia trombotica completa sau incompleta (formarea de cheag) a arterei ce hraneste tesutul si organul in suferinta.
Reducerea brutala sau oprirea fluxului de sange la tesuturi, in absenta unei circulatii colaterale care sa suplineasca reducerea fluxului in vasul bolnav, determina alterare brutala in metabolismul energetic celular ce conduc rapid la moartea celulara ("infarct"), daca vasul nu este dezobstruat si nu se reia aportul de sange si oxigen spre tesut.
Uneori chiar reluarea fluxului de sange spre tesutul in suferinta, daca se produce cu intarziere, poate determina suferinte ireversibile in celulele ce au fost private mult timp de aportul de oxigen.
Daca fluxul de sange se reia rapid spre tesuturile in suferinta, cum se intampla cand se practica terapii de dezobstructie in infarctul miocardic acut (medicamentoase sau pe cateter), masa de celule infarctate se limiteaza si o parte din tesutul aflat in suferinta prin lipsa fluxului sanguin isi poate recupera functia. Din acest motiv este esentiala prezentarea cat mai rapida la spital, pentru instituirea cat mai prompta a tratamentului.
Ghid de ingrijire acasa
Ameliorarea calitatii vietii pacientilor care au deja complicatii aterotrombotice este posibila in prezent prin mijloace farmacologice - medicamente care reduc riscul de reaparitie a unei complicatii aterotrombotice a bolii aterosclerotice. Medicatia antitrombotica include aspirina, statinele ce reduc colesterolul sanguin si "pasivizeaza" placile de aterom pentru a reduce riscul de formare de cheaguri in vase, blocantele sistemului renina-angiotensina-aldosteron.
De asemenea terapia de revascularizare - redeschiderea arterelor pe cale interventionala (pe cateter intraarterial) sau prin interventii chirurgicale (bypass arterial, endarterectomie).
Medicamentele administrate in scopul ameliorarii supravietuirii si reducerii recidivelor au efect daca sunt administrate constant, pe termen lung; de aceea aceste medicamente (al caror efect imediat poate sa nu fie evident pentru pacient) nu trebuie intrerupte sau reduse ca doza decat cu avizul medicului specialist.
Toate aceste mijloace pot sa nu aiba niciun rezultat daca pacientul nu face efortul de a-si schimba modul de viata renuntand la fumat, slabind, facand exercitiu fizic moderat zilnic conform recomandarii medicale, mancand alimente sanatoase (fructe, legume, cantitati reduse de grasimi animale, de sare).
Articol realizat in colaborare cu Prof. Dr. Doina Dimulescu, Clinica de Cardiologie S.U.U. Elias Bucuresti
