Mâna ei pare o aripă de înger. Mereu mi-am imaginat că dacă m-ar lăsa să-mi aşez capul în palma ei, aş auzi zborul.
Atunci n-aş mai avea nevoie de nimic. Aş închide ochii şi aş visa cum plutesc deasupra pământului. Aş simţi din nou acea senzaţie de măiestrie în a mă mişca vertical. M-aş ridica, apoi aş veni în picaj aproape de suprafaţa pământului. Aş evita atingerea pentru a mă ridica iar.
Mâna ei mă adoarme seara, îmi ia durerea când se ascunde în mine. Mâna ei e cel mai bun doctor de pe pământ, fiind legată direct de suflet.
Posteaza comentariu