Mi-am amintit de dimineaţa în care ţi-ai uitat sărutul pe fruntea mea. Te-ai strecurat din pat şi ai plecat. Te-am auzit cum ai ielit din baie şi te îmbrăcai cu mişcări largi. Aproape că voiai să fii oprită, dar am rămas cu ochii închişi şi cu urmele sărutului pe fruntea ce ieşea din noapte.
N-ai închis uşa şi bănuiam că ai lăsat cheile agăţate în cuier, iar ele încă se mişcau ca un pendul ce anunţă sfârşitul lumii. Îmi imaginam cum te grăbeşti spre staţia de autobuz, cum ai vrea să plângi. Mi-aş fi dorit să priveşti în urmă, dar ştiam că eşti prea mândră pentru asta.
© Copyright: depositphotos
Şi bărbaţii au suflet. Când dragostea noastră s-a transformat în altceva
Ai vrut să mă învingi, să mă supui, să mă pui să plătesc pentru frumuseţea trupului tău, pentru sacrificiul de a-ţi petrece restul zilelor lângă mine
paul-teodorescu
Posteaza comentariu