Poveste adevărată: "Soțul meu stă acasă cu copilul și mă îndepărtează de el"


Când ne-am căsătorit am convenit că nu vom avea copii în primii cinci ani, pentru că eram amândoi abia ieșiți de pe băncile școlii și voiam să facem mai întâi o carieră, apoi o familie.
Însă s-a întâmplat ca exact după un an de când mă angajasem, și-mi mergea tare bine la serviciu, să rămân însărcinată. Nu am vrut să păstrez copilul, pornind de la înțelegerea inițială. Însă el a insistat, că e primul nostru copil, că nu-l putem arunca, că o să ne ajute și ai lui, la care stăteam, că practic nici nu o să simt că am copil etc. 

Și uite așa m-am trezit mamă la 22 de ani, când îmi scăpărau călcâiele să cutreier lumea și să fac diverse lucruri importante pentru omenire. Dar până la urmă nu mi-a părut rău. Lucrurile s-au aranjat așa cum mi-a promis: am stat numai șase luni acasă, după naștere, mi-au păstrat postul la serviciu și am reluat practic treaba de unde o lăsasem. În scurt timp am avut și o promovare, care mi-a adus satisfacții financiare, și nu numai. Mă simt împlinită la serviciu, fac ce-mi place și simt că e nevoie de mine și de calitățile mele.
De aceea petrec destul de mult timp la job.

Acasă, însă, lucrurile nu mai sunt la fel de bune. Soțul meu, care a tot oscilat între diverse job-uri până când am născut eu, a decis că, dacă tot eu îmi doresc să mă întorc curând la treabă, să beneficieze el de concediul paternal. Așa că de mai bine de un an stă acasă cu copilul nostru și pare că și-a găsit adevărata vocație. Este, trebuie să recunosc, un tată excelent, dedicat și incredibil de priceput.

La început l-a ajutat și soacra mea, dar destul de curând a început să se descurce singur.
Băiatul nostru este un copil sănătos, bine îngrijit și fericit, asta poate vedea oricine, doar că eu simt că ceva ne desparte, pe zi ce trece. Iar asta i se datorează soțului meu, care de fiecare dată reușește să pună câte ceva între mine și copil, de parcă ar vrea să ne îndepărteze înadins.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Comentarii (26)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • radubogdanfree pe 14 Apr 2015, 17:51
    Depinde numai de tine

    Sa stiti ca se merita odata in viata sa incerci ceva nou, sa descoperi ceva, sa fii activ facind ceva pentru tine si viitorul copiilor tai. Nu se intimpla nimic daca citesti cateva cursuri si iti imbunatatesti punctul de vedere. Poate nu te vei hotari sa participi la aceasta metoda de lucru dar ca rezultat ai mai aflat si ceva care te poate ajuta in orice domeniu in care activezi. Aceasta oferta s-a transformat deja intr-un fenomen, datorita seriozitatii noastre! NU este necesara niciun fel de experienta! Oferim curs gratuit si complet de instruire de la zero! Selectam urgent dezvoltatori de proiect pentru piata nationala si mondiala. Plata castigurilor realizate este garantata prin contract legal. Se lucreaza part-time (in timpul liber) sau full-time, la alegere. Cerem seriozitate maxima si dorinta de a invata ceva absolut nou si de viitor. Va oferim alte detalii dupa ce trimiteti textul ”PROIECT” la adresa de email: radubogdanfree@yahoo.com

    0
    2

  • Marina pe 2 Mar 2015, 14:49
    trebuie sa incerci...

    Niciodata nu e devreme sa devii mama, copilul nu este o piedica de ati realiza visurile,incearca sa le realizezi impreuna cu familia. Sa vezi cit de bine iti vor iesi toate. Cum s-a mai mentionat si in alte comentarii, "mereu poti fi inlocuita", dar mama sa fii, e unic.Toate se fac la timpul lor.Tu din start nu ai vrut copilul , acum ce te mai plingi. Acum nimeni nu-ti poate da sfaturi cum sa-ti iubesti si sa ai gria de copilul tau, aceasta trebuia sa o ai in inima, dar niciodata nu e tirziu sa incerci. Copii nu apar si dispar cum tie sa-ti fie confortabil. Copii apar din dragoste.Iti pare ca nu ai reusit sa te distrezi,acestea le vei reusi oricind, distractiile nu au virsta. Bucurate ca ai avut sansa sa devii mama, unii zeci de ani o doresc. Toata vina in relatia cu copilul tau o porti numai tu, sotul tau face totul perfect. El doar ca, s-a invatat sa se descurce de unul singur, de asta nu cere autor tau. Cineva in comentarii spune sa faci ceva special, dar mincarea, spalarea, tualeta , educarea copilului, iar sotului ii ramin? Cred ca trebuie sa incepi de la cele mai simple momente, pu a face conexiunea, asa iti vei putea obtine rolul de mama, si mai apoi poti introduce si ceva special. Acum sint atitea posibilitati de a tine legatura cu persoanele dragi, poti sa-l auzi la tel, sa vezi video,doar sper ca ai pauze de cafea si prinz la serviciu? Foloseste-le in folosul familiei. Roaga-l pe sot sa-ti povesteasca cu ce se ocupa toata ziua, ce sotii a mai facut, caci venind acasa vei putea incepe o discutie.Daca nu, vei putea sa devii zina cea buna care vine citeodata si aduce cadouri, dar pu sfaturi si o minghiere va alerga doar la tati. Succese.

    2
    3

  • Mantu pe 27 Feb 2015, 18:44
    Sacrificiu

    Inteleg experienta prin care treci din perspectiva faptului ca eu sunt un tata care are grija de o fetita in varsta de 5 ani. Sotia mea care este o colerica, perseverenta si cu succesc in jobul ei cred ca simte cam aceleasi lucruri pe care le simti si tu ...Am avut de discutat despre asta. Ea a inteles ca exista un parcurs care e inevitabil in relatia cu fetita iar eu am inceput sa fiu mai atent la modul in care fac legatura inte ele. In famile copilul are doi parinti care nu pot fi la fel de prezenti .Pe de alta parte cred ca sunt si perioade cand unul din ei va fi mai apropiat iar celalalt mai putin prezent..E normal ,firesc,natural. Vreau sa spun apoi ca te inseli amarnic si periculos daca vei ajunge sa crezi ca tatal poate inlocui mama..( ai grija la vocile din jurul tau si din interiorul tau care te fac sa crezi ca esti o mama denaturata). Sacrificiu...e cuvantul poate dureros si totusi atat de inaltator. Nu poti construi o familie sanatoasa fara sacrificiu. Eu am invatat sa-mi construiesc viata bazandu-ma pa ceecea ce spune Dumnezeu in Biblie,si acest concept ma calauzeste continuu..Nu e usor nici pentru sotia mea nici pentru mine, dar apostoul Pavel spune in cartea Filipeni cap 4: 13 ,,pot totul in Cristos care imi da putere"...Investeste in copilul tau atata cat poti si cum poti mai bine. Judecatorul tau trebuie sa fie Dumnezeu care cunoaste toate motivatiile pentru care facem ceea ce facem. Sanatate si viata vesnica

    1
    0

  • gb pe 23 Feb 2015, 15:52
    curaj si actiune!!!

    dar totusi tu nu esti un simplu spectator...tu singura te excluzi...ai incercat sa ii zici tu copilului ca mami nu e niciodata prea obosita pentru febletea ei? i-ai adus in geanta seara uneori cate o bombonica/jucarioara...l-ai luat sa ii zici ca azi le-ai pgregatit o surpriza si ca mergeti la nu stiu ce spatiu de joaca sau in parc?? nuuu...pari ca vrei sa fii invitata...hai curaj ca doar esti mama si mama va fi mereu cea mai importanta!!!

    4
    0

  • o mama pe 23 Feb 2015, 12:31
    familia e importanta

    in toata prezentarea asta vorbesti de suferinta ta, dar nu despre familie, unitate, echilibru. Eu consider ca in familie rolurile se impart, responsabilitatile se impart. Va puteti juca impreuna, va puteti ocupa impreuna, puteti sa lucrati amandoi si sa fiti amandoi parinti, sunteti o unitate! Taskurile se impart dar se pot face si de amandoi in acelasi timp. Cunosc parinti care au ales decat unu sa stea la job si celalat acasa... sa lucreze amandoi de acasa, program redus, 6 ore. O decizie luata pt binele familiei. Din pacate, gelozia si invidia nu trebuie sa aiba in familie - tu il mai iubesti pe sot? el te mai iubeste?

    1
    0

  • Georgiana pe 20 Feb 2015, 10:32
    nu-ti face griji!

    Draga ma, sa nu-ti faci griji. Ca tine suntem multe si nu este imposibil de gestionat. Incearca sa discuti cu sotul tau, am simtit la fel ca si tine pana nu demult, insa mi-am dat seama ca nu facea constient toate aceste lucruri si, incet, incet toate au revenit la normal. Acum chiar, o prefera pe mami mai mult. Intotdeauna, copilul o va cere pe mama, mama ramane mama. Ai putina rabdare si seara si in week-end petrece timp de calitate cu puiutul tau. Si nu uita, poti avea si cariera si familie! Cine spune ca nu... asta e alta problema care nici nu merita discutata :)

    2
    0

  • Cristina Dan pe 17 Feb 2015, 20:53
    Comunicaţi

    Văd că ai primit o grămadă de comentarii răutăcioase, ţi-au sărit în cap aşa zisele mame model care stau toată ziua cu ţîţa în gura copilului până spre 10 ani. Stai liniştită. Eşti norocoasă să ai un soţ minunat care te menajează. Nu e uşor să ai un copil aşa devreme, să ai şi serviciu. Cam aceeaşi situaţie e şi la mine, pt. că soţul meu stă acasă cu copilul şi eu merg la serviciu. Totul e să comunicaţi, să îi spui ce doreşti, sigur te va înţelege. Spune-i că vrei şi tu să participi, să hrăneşti copilul, să stai cu el, să te joci, Sunt sigură că nu te va împiedica.Nu cred că e cazul să îl acuzi că te îndepărtează de copil, ce motive ar avea.. cred că pur şi simplu şi-a asumat responsabilitatea şi i se pare natural să facă el totul. Asta chiar nu e de blamat. Nu eşti o mamă denaturată, după cum văd că te-au catalogat unii. E uşor să judeci pe alţii. Apropierea va veni natural, aveţi grijă unul de celălalt şi iubiţi-vă mult.

    8
    0

  • anonim pe 16 Feb 2015, 13:48
    prioritati gresite

    Problema e la tine. Nu exista ca el e vinovat pt timpul putin pe care il petreci in familie. Nu ti-ai dorit acest copil nici inainte nici dupa ce s-a nascut si asta reflecta si realitatea de acum. Deci in momentul in care o sa iti doresti sa schimbi asta o sa reusesti. Rolul tau de mama nu poate fi inlocuit de absolut nimeni pe pamantul asta, copilul are nevoie de tine, trebuie doar sa iti doresti cu adevarat sa te implici. Sotul tau a simtit ca nu iti doresti copilul si a facut cel mai bun lucru pe care l-a putut pt copil, a incercat sa suplineasca lipsa ta de iubire. Nu e prea tarziu sa iti corectezi prioritatile, job o sa ai mereu, copilul creste si nu o sa mai recuperezi timpul lipsit de langa el. Iar peste ani copilul va fi mare si vei putea avea un sprijin si o sursa de dragoste in el, la job vei fi inlocuita de cineva mai tanar fara sa se uite la anii investiti pana acolo. Numai bine.

    11
    4

  • Daniela pe 15 Feb 2015, 21:45
    Ce este pe primul loc: serviciul sau copilul si familia?

    Ai lucrat ca un "tata" si acum vrei sa fii "mama". Pentru inceput ar trebui sa faci doua lucruri: 1. sa renunti la reprosuri, 2. sa vii mai repede acasa si sa inveti sa fii mama - persoana care iubeste neconditionat si are pe primul loc in viata ei copiii si familia! Succes!

    15
    6

  • Ion pe 15 Feb 2015, 21:30
    Pai

    Loseri de gen exista in toata societatea postdecembrista . Barbatii isi gasesc din ce in ce mai greu locuri de munca , economia crapa si femeile sunt cele angajate . Ele sunt cuminti , muncesc si trag pentru firma , etc ... Barbatii folosesc copilul drept paravan pentru incapabilitatea lor de a face ceva . Ajung sa faca numai asta si dezvolta tot felul de complexe . De mii de ani , barbatul a vanat si femeia a stat acasa . De ce va incapatanati sa credeti ca se poate schimba ceva sanatos in cateva zeci de ani ?

    4
    10

  • roman gruie pe 15 Feb 2015, 18:22
    cresterea copilului

    Situatia se rezolva simplu:prin IUBIRE fata de sot si copil,in egala masura!

    9
    2

  • Gabriel pe 15 Feb 2015, 16:53
    Solutii exista.

    Si eu sunt in aceeasi situatie,doar ca sotia cand se intoarce de la service,aloca tot timpul si toata dragoastea copilului,si chiar daca eu stau mai mult cu fetita,tot pe ea o prefera in timpul cat stau impreuna.Asa ca in situatia mamei din relatarea de mai sus este posibil ca aceasta sa isi fi atribuit rolul de victima, fara sa incerce indeajuns sa ii ofere copilului iubirea de care are nevoie.Din pacate ea transmite un stress pe care copilul il percepe ca daunator,chiar daca ea crede cu tarie ca il iubeste.Asa ca daca vrea,poate sa isi linisteasca gandurile si sa gaseasca o solutie la care va trebui sa munceasca mai mult decat la serviciu,dar care o va recompensa cu iubirea si atentia copilului.

    16
    1

  • Elsa pe 15 Feb 2015, 16:43
    Urata treaba

    Asta este manipulare, se straduieste sa faca copilul dependent de el, este atent ca ea sa nu ii seteze mare lucru din cea ce o mama trebuie sa faca si sa primeasca de la copil pt a cimenta relatia intre ei, si nici timp nu are ca na, este preocupata cu jobul. Acum ce sa si faci? Vorba aia: si cu sufletul in rai, si cu nustiu ce nustiu unde, nu se poate. Mai fa un copil si ala micu o sa va lase balta pe amandoi...

    1
    7

  • cruela pe 15 Feb 2015, 15:05
    un sot de milioane

    E un sot de milioane, cum rar mai exista! Sau chiar e pe cale de disparitie! eLa de mai sus, are dreptate. Si eu te compatimesc. Succes in a-ti recastiga copilul si familia! Asta e cea mai importanta "cariera". Cea de mama si sotie adevarata.

    6
    6

  • ana pe 15 Feb 2015, 14:35
    Nu dati cu pietre...

    O multime de tati se afla in situatia ei si nu-si mai face niciunul griji.Si culmea ...multi o acuza ,folosesc religia paravan...Ea este un tata(este vanatorul in casa) cu suflet de mama...Era o emisiune la tv cu schimbul de roluri intre parinti pentru 2 saptamani...ar tb sa incercati....cred ca mai repede isi va reintra ea in "rol"...

    6
    3

  • Sorin pe 15 Feb 2015, 13:45
    Auzi dilema...

    99% femei ar vrea un sot ca al tau. Tu de ce nu faci ce vrei cu copilul; te tine cineva? Spala-l, calca-l, da-i sa manance, joaca-te cu el. Si cu tatal, impreuna. Sunteti o familie sau intr-o competitie, pe cine iubeste mai mult copilul? Sau lasa-te de servici si vezi tu ce copil, daca tii mortis.

    18
    3

  • Carol pe 15 Feb 2015, 13:03
    Ai nevoie de o perspectiva pur realista, nicicum comentarii fabuloase

    In viata am invatat ca nu poti sa le ai pe toate - mereu si mereu va veni o clipa in care trebuie sa alegi. Poti sa refuzi sa realizezi asta cat vrei tu, dar pana la urma te dezmeticesti din conceptele artificiale promovate de lumea cinematografiei. Echilibru exista, dar cu o limita - nu poti sa cresti si copil sa-ti cladesti si sa-ti mentii si cariera si mai si calatoresti intre timp. Motiv pentru care sarcinile neprevazute nu sunt deloc ideale, dar, s-a intamplat, copilul e sanatos si s-a facut o alegere care acum e foarte greu de revocat - poate nu e ceea ce ti-ai fi dorit in momentul acela, dar mai tarziu in viata vei realiza ca celelalte ambitii palesc in comparatie si va fi mult prea tarziu. Tind sa fiu de acord cu primul comentariu - nu erai nici pe departe pregatita sau potrivita pentru rolul de mama (ti-o spun pe sleau) emotional sau practic, dar nu esti nici prima si nici singura femeie care a nascut, si la sfarsitul zilei, trebuie sa-ti pui intrebarea. Ce vrei de fapt, sa ai o relatie cu copilul si sotul tau, sau o viata corporatista. Nu se poate sa le ai pe ambele. Dincolo de comentarii incarcate cu empatie, asta e realitatea.

    15
    3

  • Anda pe 15 Feb 2015, 13:00
    casatorie la 21 de ani, rezultate proaste

    Ai facut o imbecilitate sa te casatoresti la 21 de ani. E clar ca nu esti pregatita pentru viata de familie, mai ales ca spui ca "s-a intamplat" sa ramai gravida dupa un an. In ziua de azi, ramai gravida doar daca nu te protejezi, nu se intampla daca tu nu vrei sa se intample sau daca nu esti o adolescenta iresponsabila care s-a maritat de plictiseala. Nu recomand nimanui sa se mai casatoreasca asa de tanar, pentru ca apar dilemele astea existentiale intre cariera si copil. Sotul are grija de copil pentru ca vede ca tu nu esti capabila, e simplu.

    14
    16

  • eLA pe 15 Feb 2015, 12:27
    te compatimesc

    si ti-o spun pe sleau, fara ocolisuri. esti o mama denaturata. in primul rand, ai fi vrut sa-ti avortezi copilul, primul copil (sau poate nu?), astfel ca niciodata nu ai mai fi putut face copii, dar, hei, ai fi avut cariera TOATA VIATA). apoi ai stat numai 6 luni cu copilul acasa! afla de la mine, ca ORIUNDE ESTI INLOCUIBILA! numai in viata unui copil nu. iar timpul nu-l mai intorci niciodata inapoi! sa pui cariera mai presus de copilul tau, este o trasatura inumana impinsa in fata de o societate bolnava, care la tine a prins de minune! instinct materne? undeva spre zero! nu tu ai fost cea care si-a invatat copilul sa vorbesca, manance, mearga, faca la olita etc etc etc. esti o femeie care a nascut! ATAT! nu confunda cu o MAMA! cariera este mai importanta decat tine decat copilul si sotul tau. traducere libera: iubesti banii mai mult decat copilul, si esti egoista pentru ca iti pui propriile dorinte mai presus de nevoile lui! nu ai realizat pana al aceasta varsta ce insemna iubirea adevarata! este cea pentru copilul tau, care ar trebui sa fie plina de sacrificiu si cat mai lipsita de egoism! doare ce spun? ar trebui! cred ca asa suna si constiinta ta! din pacate pt tine, toti banii din lume nu vor putea cumpara ce ai pierdut: timpul alaturi de copilul tau! PS: daca as fi in locul sotului tau, as divorta de tine cu cea mai mare usurinta.

    21
    21

  • garofita dumitriu pe 15 Feb 2015, 11:25
    gandire total gresita..........

    bucura.te de un sot model! intre primii mei copii, e o diferenta de 10 luni si 17 zile. niciodata sotul nu a pus mana pe copii lui. dupa 1 an si 9 luni, a venit altul. eram precum, lupul, capra si varza. pe care trebuia sa.l las jos la parter, ca sa.i pot duce pe ceilalti doi in casa. cu cine i.asi fi lasat pe cei doi, pana il aduceam pe al trei.lea ,de jos...care putea sari din landou? puneam doi in landou si cel mare il urcam atarnat de manuta, pana la etajul 3. cu trei deodata. ma dureau salele. mi.asi fi dorit un sot ca al tau. sigur , nu stii ce inseamna copii si nici sot. nu vreau sa fiu ironica... esti nu numai rasfatata, esti si egoista. cand vrei sa schimbi lucrurile, incepe cu tine! mult succes!

    27
    13

  • Tina pe 15 Feb 2015, 11:21
    Marius are dreptate

    Marius ti-a dat cel mai bun sfat. Singurul, de altfel. Acelasi lucru ti l-as fi spus si eu : fa pentru copil sau cu el tot ce tatal nu face. Ceea ce conteaza sunt momentele de calitate, unice in felul lor. Imbratisarile sunt mute doar in aparenta. Ele transmit infinit mai mult decit o mie de cuvinte. Pentru noi, de exemplu, ritualul de seara era sfint. Sau un anumit cintec soptit pina adormea. Si nu, nu-l imita pe sotul tau. Dimpotriva. Alege sa faci ceva mai special, altfel. Crescind, si cel mic iti va admira munca la fel ca si tati.

    13
    5

  • Cristina pe 15 Feb 2015, 11:08
    "legatura"

    O discutie cu sotul se impune. Sotul este cel care va poate face "legatura" cu copilul. Este necesar ca acesta sa vorbeasca de bine despre dumneavoastra copilului atunci cand petrece timpul cu el, sa va includa in activitatile pe care le desfasoara impreuna si sa va lase diverse sarcini de indeplinit in ceea ce-l priveste pe copil. Ganditi-va numai la copil. Acesta are nevoie atat de prezenta tatalui, cat si de prezenta mamei. Faceti asta acum pentru ca mai incolo va fi prea tarziu!

    12
    2

  • Marius pe 15 Feb 2015, 10:17
    Nimic grav

    Ceea ce spui tu ca ti se intampla este situatia prin care trec toti tatii care-si sustin familiile cat timp sotiile se ocupa de copii. Tatal vine acasa obosit, stresat se joaca putin cu copilul si apoi se uita la meci si-l cam streseaza copilul. Marea majoritate a barbatilor se bucura daca sotia are grija tot timpul de copil si nu crede ca ea vrea sa-l indeparteze. Sotul tau are nu numai un copil ci si un partener de joaca. E tot baiat si se joaca amandoi. Iar tu ca fata esti putin exclusa din cauza ca baietii au jocurile lor. Trebuie sa faci lucrurile pe care doar o femeie le poate face cu copilul ei. Cred ca ai sarit peste alaptat. Mai e mangaierea. Baiatul se va simti mult mai bine mangaiat si diezmerdat de tine. Canta-i, spune-i povesti (citeste-i-le), fa-i mancare buna si da-i-o tu. Schimba-i tu scutecele, etc.

    27
    3

  • nu conteaza pe 15 Feb 2015, 09:57
    observatie

    Nu cumva este vorba de orece gelozie, sau,...... nu cumva, te-au facut cei de la servici sa crezi ca tie ti se cuvine mai mult?? Iar daca nu, nu poti intodeauna sa le ai pe toate. Si mi se pare normal ca un copil se atasaza mai mult de parintele cu care sta mai mult

    16
    9

  • Micul_Print pe 15 Feb 2015, 09:44
    Daca toata lumea ar fi asa

    Daca toata lumea ar gandi asa, altcumva am sta la capitolul natalitate. Nu si-a pus nimeni intrebarea ca vom face peste 30 de ani? Cine ne va plati pensiile. D aceea Europa se umple cu imigranti de pe doate continentele. Daca traia Ceausescu Romania ar avea azi 50 de milioane de locuitori, dar asa peste vreo 10 anu o sa avem cam 15 milioane.

    8
    15

  • eli pe 15 Feb 2015, 08:29
    rolul de mama

    Greu, cam ti-ai pierdut rolul de mama...il poti recastiga doar prin educatie...trebuie sa-ti schimbi ideile si prioritatile si sa nu discuti prea multe despre tine...deci, te rogi la Dumnezeu sa ai sufletul cu dragoste pentru copiii si pe primul loc asezi copilul, ideea de avort ti-o scoti din minte ptr totdeauna...deschide-ti sufletul si iubeste mai intai oamenii , apoi profesia...ai rabdare , incet te vei apropia de copil...imitata-l pe sotul tau, CE FACE EL, FACI SI TU, E OM INTELIGENT

    16
    13

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod