Abuzul sexual asupra copiilor este un subiect delicat şi dificil de abordat, atât între adulţi, cât mai ales într-o discuţie între părinte şi propriul copil. Şi totuşi aceste discuţii sunt importante, căci ele pot preveni cazuri de abuz, pot oferi adulţilor şi copiilor instrumente care să îi ajute să se ferească de astfel de situaţii.
Mituri despre abuzul sexual
Probabil tocmai pentru că este un subiect despre care nimeni nu vorbeşte cu plăcere, câteva mituri s-au propagat fără să aibă un fundament real.
Abuzatorii sunt bărbaţi adulţi, se spune, însă în foarte multe cazuri abuzurile sunt săvârşite de femei şi mai ales de copii şi adolescenţi până în 18 ani. Chiar dacă fetele sunt mai adesea abuzate sexual decât băieţii, băieții sunt aproape la fel de frecvent victime ale abuzului şi ale exploatării sexuale. Băieţii însă, mai des decât fetele, vor căuta să ascundă abuzul suferit.
Probabil cea mai frecvent întâlnită credinţă despre abuz este aceea că abuzatorii sunt străini periculoşi, care se ascund în parcuri şi ademenesc copiii cu bomboane. Statisticile – la nivel naţional sau internaţional - arată că majoritatea covârşitoare a abuzurilor sexuale au loc în mediul familial şi sunt sâvârşite de persoane în care copiii au încredere: părinţi, rude apropiate, prieteni de familie, oameni care au mai uşor acces la copii.
Ce este abuzul sexual?
Abuzul sexual asupra copilului înseamnă implicarea copilului într-o activitate sexuală pe care el nu o înţelege, pentru care nu are capacitatea de a-şi da încuviinţarea informată, pentru care nu este pregătit din punct de vedere al dezvoltării psiho-somatice sau care încalcă legile sau tabuurile sociale legate de rolurile familiale.
Abuzul sexual asupra copilului presupune antrenarea copilului în activităţi realizate cu intenţia de a satisface nevoile unui adult sau ale unui alt copil, care prin vârstă şi dezvoltare se află faţă de copilul abuzat într-o relaţie de răspundere, încredere sau putere.
Ce efecte are abuzul sexual asupra copilului?
Efecte pe termen scurt la nivel emoţional:
- Sentimentul de vinovăţie - foarte frecvent, copiii care au trecut printr-o experienţă de abuz sexual se simt vinovaţi pentru ceea ce s-a întâmplat. Adulţii sau copiii mai mari le spun să păstreze secretul şi îi ameninţă că le vor face rău lor sau familiei dacă nu vor păstra secretul;
- Teama;
- Degradarea imaginii de sine ;
- Amintirea repetată, uneori chiar obsesivă a evenimentului abuziv;
- Depresia;
- Anxietatea.
La nivel somatic, copiii pot acuza tulburări digestive, dureri de cap, tulburări de somn, coşmaruri, tulburări alimentare.
Comportamental pot fi observate schimbări precum retragere, agresivitate la adresa celorlalți și a propriei persoane (copiii abuzaţi se muşcă, se trag de păr, se taie), dificultăţi de relaţionare şi de adaptare socială, ostilitate, frica de întuneric şi scăderea performanţelor şcolare.
Unii copii manifestă un interes neobişnuit pentru aspecte de natură sexuală, îşi exprimă afecţiunea în moduri neadecvate pentru vârsta lor sau ajung să angajeze alţi copii în activităţi sexuale, perpetuând astfel comportamentul abuziv.
Severitatea impactului este cu atât mai mare cu cât abuzul are o durată şi o intensitate mai mari, dacă există o componentă de premeditare, ameninţare, coerciţie, sadism etc.
Efecte posibile pe termen lung
În cazul în care copilul abuzat nu primeşte sprijin din partea unui adult de încredere şi – de preferat - ajutor specializat din partea unui psiholog, consecinţele abuzului pe termen lung pot include:
- Tulburări emoţionale;
- Depresie, tendinţe suicidare;
- Fuga de acasă;
- Prostituţie;
- Consum de alcool şi droguri;
- Disfuncţii în sfera sexuală;
- Perpetuarea comportamentului abuzator;
- Tulburări de adaptare socială;
- Comportamente sexuale compulsive;
- Practici contraceptive scăzute, risc crescut de preluare a unor boli cu transmitere sexuală;
- Tulburări de somatizare;
- Tulburări de alimentaţie şi de somn;
- Dureri cronice de cap, de spate şi în zona pelviană;
- Intoleranţă la intimitate sau continuă căutare a intimităţii
Care sunt principalele nevoi ale copiilor care au trecut printr-un episod de abuz?
- Copiii au nevoie să vorbească despre experienţele şi sentimentele lor;
- Copiii au nevoie să ştie că au la cine să apeleze când au nevoie de ajutor;
- Copiii au nevoie să fie în siguranţă;
- Copiii au nevoie de sprijin pentru a se recupera, dar nu trebuie trataţi ca victime şi etichetaţi pentru tot restul vieţii.
Odată ce copilul a dezvăluit abuzul, este vitală prezenţa unui adult, mai ales a unui părinte protector sau a unei persoane de îngrijire, în care copilul are încredere şi care îl poate ajuta să facă faţă acestei experienţe dramatice şi să înţeleagă ce i s-a întâmplat, oferindu-i sprijin şi protecţie.
În astfel de cazuri este recomandată evaluarea şi consilierea psihologică realizate de către profesionişti cu experienţă în domeniul abuzului sexual.
Cum îţi educi copilul ca să se protejeze de un eventual abuz?
Sfatul de a nu vorbi cu străinii, de a nu se urca în maşină cu un necunoscut, este util, dar nu şi suficient, având în vedere că abuzatorii sunt adesea persoane în care copiii au încredere din cercul de apropiaţi.
1. Fă-i copilului un minim de educaţie sexuală
Explică-i că nimeni nu trebuie să îl atingă în părţile intime ale corpului său.
2. Spune-i copilului că decizia asupra propriului corp îi aparţine şi că nimeni, nici cineva apropiat, nu are dreptul să îl forţeze la o apropiere fizică nepotrivită. Învaţă-l să vină imediat să îţi spună dacă cineva încearcă să îl atingă neadecvat.
3. Vorbeşte cu copilul tău şi ascultă-l, obişnuieşte-l să fie deschis cu tine şi să îţi spună ce îl frământă.
Unde puteţi cere ajutor? Consiliere gratuită pentru copii şi părinţi
La centrele de consiliere pentru copiii şi părinţi pe care Salvaţi Copiii le-a înfiinţat în Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Suceava, Târgu Mureş, copiii şi părinţii pot găsi sprijin şi consiliere psihologică gratuită pentru depăşirea cazurilor de abuz asupra copiilor.
Pentru mai multe informaţii:
www.ceecc.ro Centrul de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copiii Bucureşti;
www.consiliere-parinti.ro Centrele de Consiliere pentru Părinţi din Bucureşti, Iaşi, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş
Articolul a fost realizat de Andreea Biji, psihoterapeut în cadrul organizaţiei Salvaţi Copiii şi face parte din campania “Ascultă-i sufletul!”, campanie de educare şi de sensibilizare pentru a combate violenţa la adresa copiilor. Semnează şi tu petiţia împotriva violenţei asupra copiilor la adresa: http://www.petitieonline.com/manifest_impotriva_violentei_la_adresa_copiilor
Posteaza comentariu