Fiecare notiune, cuvant, concept, fapt, actiune are un antonim, o situatie total opusa, contrara. In fiecare domeniu pe care l-am aborda exista astfel de cuvinte sau fapte...
Fiecare notiune, cuvant, concept, fapt, actiune are un antonim, o
situatie total opusa, contrara. In fiecare domeniu pe care l-am aborda
exista astfel de cuvinte sau fapte, fie ca sunt materializate, fie ca
se afla doar in stadiu teoretic. Cu toate acestea, exista doua notiuni
contrare care se aplica la absolut toate domeniile, indiferent de natura
lor umanista sau realista: clasic si modern.
Indiferent la tendintele actuale ale modei, iertator si tolerant ca un
bunic ce nu rezista capriciilor nepotilor, clasicul trece prin ani si
vremuri drept, elegant, cu linia tinutei mai bine pastrata si mai vie
in fiecare anotimp. Rabdator cu modelele si curentele tinere, cochete,
incantatoare in naivitatea lor, el le accepta ca pe niste accesorii
minuscule care sa-i inveseleasca, putin, reverul.
Nu le respinge nici
nu le accepta, nu le grabeste moartea dar nici nu le invata sa reziste
anilor, este martorul tacut al efemeritatii lor. Nu are nici un motiv
sa lupte impotriva unor copii. Pentru ca indiferent de timp si spatiu
valoarea ii este recunoscuta dintr-o singura privire.
Vorbeam de timp si spatiu: rascruce de drumuri intre cartierele
Bucurestiului secolului XXI.
Blocuri nu foarte vechi, postbelice, ascunse
de o perdea de pomi rari, desfrunziti si firavi, crescuti vraiste pe o
proprietate a nimanui, deocamdata. Aleea stramta dintre cladiri a fost
acoperita cu o bolta simpla care uneste arhitectura unei case cu adevarat
vechi de peretele anost al blocurilor generatiilor urbanizate.
Daca
ignoram blocurile, ne aducem aminte de boltile de la intrarea caselor
boieresti sub care trageau trasurile. Involuntar indiciu. Doua scari,
interfon: curioasa inventie a modernismului. Se spune ca te apara de
hoti. Formam un numar, ni se deschide, hol larg cu trepte in rampe
generoase; fara lift, urcam pana la ultimul etaj. Usa larg deschisa ne
asteapta primitoare. Intram. Zgomot de fiare zavorate in urma noastra. Usa
ne arata cum stie sa-si apere de hoti stapanii. Acum si pe noi.
| Gazdele noastre nu sunt acasa. Ne primeste sora mai mica a stapanei
casei. Adolescent frumos, artist, curios, urmarind metodele de
fotografiere ale unui profesionist. Locuinta este incantatoare. Initial
apartament cu doua camere, cu dimensiuni acceptabile, generoase
chiar. Actualmente sunt trei camere prin ingeniozitatea designerului
Anca Iorgoveanu. Intr-o familie tanara, cu oameni activi si implicati in
afaceri fructuoase, se simte nevoia unui birou de lucru pentru situatii
de urgenta si pentru accesul permanent la biblioteca universala: alta
inventie moderna, Internetul. Dar unde sa fie amenajat biroul? Era
nevoie de un spatiu care sa adaposteasca o masa, un scaun si un
computer. Eventual un corp de biblioteca. Dar unde? Idee geniala: in
bucatarie!
|
Si cu bucataria ce facem? Nu se poate fara bucatarie. Este drept ca
gazdele noastre nu prea mananca acasa, dar tot le trebuie bucatarie,
macar pentru cafeaua de dimineata. Stapana casei cheama ajutoare:
prietena de ani multi, din acelasi oras natal. Si Anca vine cu ideea
amplasarii bucatariei in debara. Usor de zis. Spatiul este foarte mic,
intr-adevar, dar cu toate acestea s-a reusit montarea unei chiuvete cu
dimensiuni normale, instalarea aragazului, inclusiv a frigiderului. Noroc
de inaltimea incaperii. Spatiile de depozitare sunt drepte, inalte,
verticale, poate chiar sobre, acoperite de usi furniruite maro. Dar
nu face nimic, important este ca s-a reusit amenajarea unei bucatarii
complet utilate in 2,5 metri patrati.
|
Asa s-a facut loc pentru birou. Cu vedere inspre o curte interioara,
imprejmuita cu ziduri vechi, la fel de rara si firava ca si pomii
de la strada. Dar odihnitoare si mult mai relaxanta pentru ochi decat
ecranul laptop-ului de pe biroul negru, serios si grav. Noroc de draperia
galbena si de tablourile mari. Vesele sunt si cartile de pe niste rafturi
ingramadite intr-un colt. Problema biroului a fost rezolvata.
Restul casei inspira acea eleganta a liniilor de demult. Designul oarecum
modern al pieselor de mobilier si tablouri in culori si cu personaje
incandescente intarzie pronuntarea cuvantului care defineste liniile
de ansamblu: clasic. Ca in orice sezon, acesta si-a creat tinuta din
materiale noi, la moda. Corpuri de mobilier grele, in nuanta inchisa si
forma masiva, cubica: masuta de cafea si suportul televizorului. Cele
doua canapele din piele asezate de o parte si de alta a masutei de cafea
pastreaza linia sobra a lemnului si au culoare moderna, alb-gri.
|
Intr-un colt, loc de luat masa pentru patru persoane. Scaunele negre,
din piele, arcuite, isi impun personalitatea chiar in fata culorilor
bogate si contrastante atarnate pe pereti. Nici macar nonconformismul
personajelor picturilor nu le domina.
|
Vorbind de tablouri, in dormitor apare pictura naiva. Simpla si frumoasa
ca si somnul fara cosmaruri. Din nou mobilier inchis la culoare, cu linii
sobre si serioase. Peretele opus patului a fost impodobit cu icoane. Sunt
luminate de lumanari potrivite pe un sfesnic cu sapte brate. Lumina
portocalie se confunda cu cea orange-pal a tapetului. Tot apartamentul
a fost imbracat in tapet. Mai cald, mai confortabil privirii decat o
zugraveala intr-un var obisnuit. Casa frumoasa, cocheta, in care vechiul
este facut din nou, in care moda a creat inca o data clasicul. Aer
occidental pe care il intalnim destul de rar in casele noastre si il
admiram atat de mult in reviste si carti cu pret in lire, coroane sau
franci. Noi mai avem mult pana acolo!
|
Fiecare notiune, cuvant, concept, fapt, actiune are un antonim, o
situatie total opusa, contrara. In fiecare domeniu pe care l-am aborda
exista astfel de cuvinte sau fapte, fie ca sunt materializate, fie ca
se afla doar in stadiu teoretic. Cu toate acestea, exista doua notiuni
contrare care se aplica la absolut toate domeniile, indiferent de natura
lor umanista sau realista: clasic si modern.
Si cu bucataria ce facem? Nu se poate fara bucatarie. Este drept ca
gazdele noastre nu prea mananca acasa, dar tot le trebuie bucatarie,
macar pentru cafeaua de dimineata. Stapana casei cheama ajutoare:
prietena de ani multi, din acelasi oras natal. Si Anca vine cu ideea
amplasarii bucatariei in debara. Usor de zis. Spatiul este foarte mic,
intr-adevar, dar cu toate acestea s-a reusit montarea unei chiuvete cu
dimensiuni normale, instalarea aragazului, inclusiv a frigiderului. Noroc
de inaltimea incaperii. Spatiile de depozitare sunt drepte, inalte,
verticale, poate chiar sobre, acoperite de usi furniruite maro. Dar
nu face nimic, important este ca s-a reusit amenajarea unei bucatarii
complet utilate in 2,5 metri patrati.
Restul casei inspira acea eleganta a liniilor de demult. Designul oarecum
modern al pieselor de mobilier si tablouri in culori si cu personaje
incandescente intarzie pronuntarea cuvantului care defineste liniile
de ansamblu: clasic. Ca in orice sezon, acesta si-a creat tinuta din
materiale noi, la moda. Corpuri de mobilier grele, in nuanta inchisa si
forma masiva, cubica: masuta de cafea si suportul televizorului. Cele
doua canapele din piele asezate de o parte si de alta a masutei de cafea
pastreaza linia sobra a lemnului si au culoare moderna, alb-gri.
Intr-un colt, loc de luat masa pentru patru persoane. Scaunele negre,
din piele, arcuite, isi impun personalitatea chiar in fata culorilor
bogate si contrastante atarnate pe pereti. Nici macar nonconformismul
personajelor picturilor nu le domina.
Vorbind de tablouri, in dormitor apare pictura naiva. Simpla si frumoasa
ca si somnul fara cosmaruri. Din nou mobilier inchis la culoare, cu linii
sobre si serioase. Peretele opus patului a fost impodobit cu icoane. Sunt
luminate de lumanari potrivite pe un sfesnic cu sapte brate. Lumina
portocalie se confunda cu cea orange-pal a tapetului. Tot apartamentul
a fost imbracat in tapet. Mai cald, mai confortabil privirii decat o
zugraveala intr-un var obisnuit. Casa frumoasa, cocheta, in care vechiul
este facut din nou, in care moda a creat inca o data clasicul. Aer
occidental pe care il intalnim destul de rar in casele noastre si il
admiram atat de mult in reviste si carti cu pret in lire, coroane sau
franci. Noi mai avem mult pana acolo!
Posteaza comentariu