În aceste zile, părinţii şi copiii care au terminat clasa a opta se află în focurile examenului de capacitate. De fapt, acest examen s-a terminat, dar a început scandalul ”predicativei”. E vorba de un exerciţiu la gramatică în care, în fraza prezentată, o propoziţie putea fi atât subiectivă cât şi predicativă.
Bine, şi la examene se întâmplă ceea ce se întâmplă în general în societatea românească, există mai multe răspunsuri corecte. Unele mai corecte decât altele.
Ministrul Educaţiei ar fi trebuit să accepte ambele răspunsuri la acest exerciţiu şi să termine balamucul, dar, cum mândria e atât de mare, nimeni n-a renunţat şi iată, copiii şi părinţii au ieşit cu predicativa în stradă.M-am uitat cu atenţie pe subiectele date la examenul de capacitate. Ca părinte, am început să fiu interesat de aceste lucruri. Nu mică mi-a fost mirarea când am descoperit cât de uşoare au fost şi cât de grele erau în perioada comunistă. Astăzi, cu toată confuzia, sunt întrebări normale, se examinează noţiuni de bază atât din matematică precum şi din limba română.
În urmă cu 30 de ani, cât se împlinesc în această vară, de când am dat examenul de admitere, concurenţa era mare.
E adevărat că statul comunist îţi asigura un loc în liceu până în clasa a X-a, dar la ce liceu. Aşa că pentru a intra la o şcoală cât de cât civilizată, trebuia să înveţi din greu. Subiectele de la română nu aveau nicio treabă cu creativitatea, ci doar cu învăţatul pe de rost. Iar la matematică se dădeau probleme dificile.Dar asta era atunci. În acele vremuri copiii erau mai chinuiţi. Se distrau mai puţin, mâncau mai puţin, se uitau mai puţin la televizor, aveau mai puţini bani şi, dacă se plângeau, nu-i asculta nimeni.
Nici măcar părinţii nu aveau timp să-i ia prea mult în seamă, ocupaţi cu goana după mâncare.Vreau să spun că indiferent dacă propoziţia poate fi şi predicativă, trăim într-o altă ţară, una în care elevii de clasa a opta protestează în faţa ministerului, una în care se fac petiţii on-line pentru modificarea baremului, una în care cel puţin copiii noştri au o a doua şansă. Şi e un mare pas înainte. Dar cine îşi mai aminteşte de Epoca de aur în aceste zile de cuptor?
Posteaza comentariu