Iovan ar fi cerut amânarea zborului, din cauza unor probleme la inspecţia tehnică

Facebook Twitter gplus Comenteaza
Iovan ar fi cerut amânarea zborului, din cauza unor probleme la inspecţia tehnică
Medicii au fost de acord să plece spre Oradea pentru că transplantul era urgent. "Măcar să trecem de zona muntoasă", a spus pilotul.

Surse medicale au precizat pentru agenția Mediafax că Adrian Iovan ar fi cerut o amânare a zborului de la Bucureşti la Oradea, pe motiv că la inspecţia tehnică ar fi fost sesizate unele probleme. Cu toate acestea, medicii ar fi fost cu toţii de acord să urce în aparatul de zbor, în condiţiile în care transplantul trebuia făcut de urgenţă. În aceste condiţii, pilotul Adrian Iovan ar fi spus: "Măcar să trecem de zona muntoasă".

Potrivit înregistrărilor comunicațiilor de zbor, la șapte minute după ce o cursă Austrian Airlines a reperat avionul pilotat de Iovan, acesta a cerut permisiunea de a coborî la o altitudine de 8.000 de picioare. Turnul de control a continuat să discute cu el, dar n-a mai primit nici un răspuns, scrie jurnalistul Cătălin Tolontan pe blogul său.

Un avion de patru decenii

Potrivit postului Digi 24, avionul căzut în județul Cluj avea o vechime de 40 de ani. Aeronava Britten Norman BN-2A-27 Islander a fost fabricată pe 13 ianuarie 1977, la Băneasa. Aparatul a fost trimis pe vapor, nevopsit și fără sisteme de bord, în Bembridge, Anglia, unde a fost finalizat.
La 1 ianuarie 1978 a primit înmatricularea YR-BNP, conform registrului avioanelor înmatriculate în România. La 22 decembrie 1978, avionul a fost trimis înapoi în România.
Timp de 20 de ani, aeronava a îndeplinit rolul de avion de antrenament în aviața civilă românească. Apoi, este depozitată mai mulți ani în hangar, cam din 1998 până în 2005. În 2005, trece printr-un proces de mentenanță și o parte din sisteme îi sunt înlocuite cu unele mai moderne, scrie Tolontan.
În 2006, avionul este livrat Școlii Superioare de Aviație Civilă, o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Insitituția are un buget de aproape 4 milioane de euro în 2012, ultimele date disponibile public, din care aproximativ jumătate vin de la buget.
Cam 250.000 de euro pe an realizează școala din zborurile comerciale, medicale, dar și aerotaxi pentru firme sau agenții de turism. Principalul beneficiar al zborurilor este Serviciul de Ambulanță București – Ilfov, chiar în programul zborurilor umanitare din programul de transplant de organe, se arată pe tolo.ro.

Pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion, studentă în anul V la Institutul Medico-Militar din Bucureşti, şi-au pierdut viaţa după ce avionul de mici dimensiuni, de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

În aeronavă se aflau patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor -, studenta Aurelia Ion şi doi membri ai echipajului de zbor - pilotul Adrian Iovan şi copilotul Răzvan Petrescu.

Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral, a declarat pentru Mediafax dr. Victor Zota, coordonator de transplant.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de un pădurar, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţi Apuseni şi localnici. În zona unde a aterizat forţat avionul a fost trimis şi un elicopter de la SMURD Mureş, însă acesta a fost nevoit să se retragă, din cauza ceţii.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată. Reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca au anunţat, marţi dimineaţă, într-o conferinţă de presă, că toate cele cinci victime ale accidentului aviatic, aflate la terapie intensivă, sunt conştiente şi stabilizate hemodinamic şi respirator.

Profesorul Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie Digestivă şi Transplant Hepatic de la Institutul Fundeni, a explicat, într-o conferinţă de presă, procedurile în transplantul hepatic, făcând menţiunea că, odată prelevat ficatul, acesta trebuie transplantat în cel mult opt ore. El a spus că de la donatorul din Oradea au fost prelevaţi rinichii şi ţesuturi, iar despre rinichi se ştie că au fost deja transplantaţi de echipa de la Cluj.

Irinel Popescu a adăugat că, timp de cinci ani, a coordonat echipe şi chiar a zburat, în orice condiţii, cu avioane de zbor de orice fel, "şi de linie, şi medicale", pentru a preleva organe în vederea transplantului. "Aşa cum am spus, transplantul este o acţiune de urgenţă, iar când se dă alarma, ne organizăm rapid. Respectivul avion care a zburat a avut toate avizele. Între avioane nu există diferenţe majore, nu există nicăieri companii aviatice care să fie implicate strict în acţiunile de transplant, de fiecare dată fiind închiriate", a adăugat Irinel Popescu.

De ce a murit Iovan

Șeful Serviciului de Medicină Legală Alba, Gheorghe Vieru, a declarat că Adrian Iovan a murit în urma unui şoc traumatic, combinat cu un şoc hipotermic, iar în cazul studentei decesul a fost cauzat de şoc hipotermic, combinat cu tulburări de respiraţie, acestea fiind primele rezultate ale necropsiilor făcute în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni. "Cazurile sunt deosebite. La pilot cauza morţii este un şoc traumatic, combinat cu un şoc hipotermic, şocul traumatic provocat de fracturi ale membrelor inferioare şi fracturi costale multiple. În cazul fetei, mecanismul morţii este de şoc hipotermic, combinat cu tulburări de dinamică respiratorie, ca urmare a unui traumatism", a spus Vieru.
Potrivit acestuia, în cazul pilotului nu se poate stabili cu certitudine ora decesului, iar în cazul fetei momentul decesului este cu mai puţin de 12 ore în urmă.



Întrebat dacă ar fi putut fi salvaţi, Vieru a răspuns că acest lucru este foarte greu de stabilit. "Greu de spus, pentru că nu avem toate datele şi de laborator, ca să ne confirme diagnosticul macroscopic(...) Noi o să extindem investigaţiile şi o să avem date mai precise", a afirmat el.

Victor Zota, coordonatorul Agenției Naționale pentru Transplant, s-a declarat revoltat de durata operațiunii de salvare: "Au supravieţuit toţi după această aterizare. Adrian Iovan a fost conştient încă două ore. Colega noastră, tânăra rezidentă, probabil a intrat în şoc hipotermic. Este inimaginabil ca în anul 2014 să cadă un avion şi să nu-l găsească timp de şase ore. Unde sunt oamenii plătiţi pentru aşa ceva? Ei trebuiau să fie descoperiţi cu câteva ore mai devreme. Unde sunt echipele noastre ISU? Este inimaginabil să nu fie descoperiţi. Nu a fost problemă că nu au ajuns. Nu ştiau unde au căzut. Din toate informaţiile nu se ştia unde a căzut. Cursa era urmărită de toate radarele din România. Să stai să vorbeşti la telefon cu cineva care-ţi spune că asta e poate ultimul telefon. Şi e vorba de colegul meu."

Medicul Radu Zamfir, unul dintre supraviețuitori, a declarat că pilotul le-a salvat viețile celor aflați la bord. "Adrian Iovan era prins între fiarele avionul, am încercat să-l descarcerez, dar nu am reuşit. Datorită lui suntem în viaţă."

Salvați cu Google Maps

Salvarea răniților ar fi fost mult mai dificilă dacă unul dintre medicii de la bord nu ar fi avut ideea să folosească aplicaţia Google Maps de pe telefonul mobil, a povestit unul dintre salvamontiştii care au participat la operaţiunea de salvare, conform Agerpres. Medicul Radu Zamfir a reuşit să comunice, prin telefon, cu echipa de salvamontişti ce încerca să stabilească coordonatele zonei în care a aterizat forţat avionul.

Potrivit salvamontistului clujean Codrin Roman, care a făcut parte din această echipă, în jurul orei 18.10 se cunoştea zona aproximativă în care a căzut avionul, dar faptul că existau diferenţe de nivel de aproape 300 de metri în arealul respectiv îngreuna foarte mult căutările. "După ce am fost sunaţi de la dispecerat de la 112, ne-am pus în faţa hărţii. Avem nişte programe de calculator cu hărţile zonei şi vedere satelit sau terestră sau topografică. Prima întrebare — localizarea, care a fost făcută de cei de la dispecerat, adică triangulaţia unui telefon GSM. După cum ştiţi, un telefon se poate depista de unde se vorbeşte printr-o metodă numită triangulaţie. Prima informaţie clară a fost că s-a prins pe un turn de GSM din Cluj, mai exact stâlpul de la Giurcuţa, care era poziţionat undeva aproximativ pe graniţa de judeţ între Cluj şi Alba, în Munţii Gilăului. Asta a fost prima localizare. Iar a doua localizare s-a făcut efectiv verbal. Am vorbit chiar eu personal cu doctorul din avion care era cel mai viabil să zic aşa, care a reuşit pe baza unui telefon mobil, prin aplicaţia Google Map, şi ne-a putut zice ce vede pe harta respectivă", a declarat Codrin Roman, de la Serviciul public salvamont Salvaspeo Cluj.

El a povestit că l-a întrebat pe medic ce vede pe ecran şi acesta i-a citit ceea ce îi arăta telefonului mobil şi în acest fel salvamontiştii au putut restrânge aria de căutare în zona comunelor Mătişeşti şi Poiana Horii, aflate la graniţa dintre Cluj şi Alba. Aria stabilită în acest mod era mai mică decât cea iniţială făcută de echipa de la dispeceratul 112, respectiv de doi pe doi kilometri. "Din păcate, când faci o localizare, prima chestie care îţi pui problema este drumul de acces. Dar una este pe un teren plan, pe o câmpie, unde este foarte simplu, şi este foarte greu undeva într-o zonă montană, unde apar foarte multe diferenţe de nivel. Doi kilometri pe doi kilometri la 300 de metri diferenţe de nivel este foarte mult", a explicat Roman.

Oamenii din zonă au fost de mare ajutor în această fază a căutărilor. Aproximativ 200-300 de oameni din satele de la poalele versantului în care a avut loc accidentul aviatic au pornit în grupuri, în diferite direcţii, căutându-i pe supravieţuitori și ajutând autoritățile cu informații despre drumurile din zonă. "Practic au venit informaţii de aici de la localnici, de la pădurari. Ce ne-a ajutat foarte mult cu calea de acces. Că degeaba te uiţi pe hartă, ştii drumul, dar nu ştii cum este zăpada, nu ştii dacă a fost o viitură, nu ştii dacă a fost picat un lemn. De unde suntem noi, aici, în satul Horea, până la locul epavei, în linie dreaptă sunt cam opt kilometri", a spus Codrin Roman.

Localnicii care au participat la căutări au declarat presei că a fost greu de ajuns la locul în care a căzut avionul, întrucât drumurile erau pline de zăpadă, gheaţă şi noroi, dar şi pentru că se lăsase întunericul şi era ceaţă.

Victimele au fost transportate, de la locul impactului, de localnici şi salvamontişti, până la un loc în care era posibilă plasarea unei ambulanţe. În satul Horea au fost amplasate două spitale mobile ale SMURD şi au sosit zece ambulanţe. Toate cele cinci victime care au supravieţuit accidentului au fost urcate în ambulanţe, la miezul nopţii, după care au fost transportate la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Clinic Judeţean Cluj.

Mîndruță: "Nu aveau decât o şansă"


Despre complexitatea operațiunii de identificare a locului accidentului și a salvării a scris și Lucian Mîndruță, un pasionat al zborului. "Sunt locuri în România peste care poţi să zbori o jumătate de oră, cu 200 km/oră şi să nu vezi nici un semn al omului. Nici un drum, nici o casă, nici un fuior de fum. Poate o potecă de stână. Poate un refugiu montan zgribulit la capătul unei culmi golaşe. Sunt locurile deasupra cărora nu vrei să ţi se oprească motorul. Oricât de frumoase (sau de fapt, tocmai de-asta) par ele celui care le străbate, pentru aviator, locurile astea sunt adevărate capcane. Tentaţia naturală, de a te bucura de verdele pădurilor şi gri-ul solemn al stâncilor e dată la o parte de instinctul deja format al zburătorului: <<Du-te mai sus! Cât mai sus, dacă se opreşte motorul, să ai timp să găseşti un loc de aterizare!>>. Probabil că asta a fost în mintea lui Adrian Iovan în ziua fatidică de 20 ianuarie. N-avea luxul înălţimii şi vizibilităţii: elicopterele care au încercat să caute epava aparatului au abandonat misiunea la câteva ore după accident, din cauza ceţii", a explicat jurnalistul într-un articol publicat de Gândul. "Asta ne spune de fapt că plafonul, adică baza de jos a norilor, era cu mult prea jos, spre culmile munţilor. Ceaţă. Poate şi particule mici de gheaţă, care au prostul obicei să se fixeze de aripi, una după altă, până când le schimbă formă şi puterea de a te mai ţine în aer. Givraj se numeşte, şi e spaima cea mare a aviatorului de iarnă: oare voi trece prin el? Sau voi scăpa? Sau va fi doar ceaţă?", a adăugat el.

Mîndruță consideră că în cazul accidentului din Apuseni se poate vorbi de noroc: "Aterizarea peste copaci e în mai toate cazurile ucigaşă. Nu se scapă din ea cu mâini rupte. Instructorul meu, Gică Militaru, a murit acum mai bine de un deceniu aşa, într-o pădure din Germania. Drumul, deschiderea din pădure, a fost cel care i-a salvat pe cei mai mulţi dintre cei din avion. Asta şi mâna pilotului."



Enumerând câteva ipoteze asupra incidentului, jurnalistul nu poate spune cu certitudine decât că pilotul a încercat din răsputeri să evite o catastrofă. "Câteva ipoteze: cedare de motor. Totuşi, acest aparat se putea ţine în aer cu celălalt motor. Îngheţ al combustibilului, care să facă să tacă ambele motoare? Doar dacă avea în el şi altceva decât benzină de aviaţie. Greu de crezut pe un aeroport serios că Băneasa. Şi-atunci? Şi-atunci? Gheaţă pe aripi? Pe elice? Un sistem de degivrare defect sau depăşit? Nu ştim. Ştim doar că azi, doi piloţi îngrijoraţi au căutat un teren de aterizare în munţi. Controlau avionul. Dar nu puteau să mai aştepte. Nu puteau, probabil, să ia înălţime. Nu aveau de ales. Nu aveau decât o şansă: să pună avionul jos şi să spere într-un miracol. Asta a fost probabil şi gândul lui Iovan, ieşind din ceaţă, în coborâre spre drumul de ţară unde avea să aşeze avionul pe sol, în ceea ce ştia de dinainte de impact că va fi un şoc teribil pentru fiecare dintre cei de la bord", a scris Lucian Mîndruță.


Foto: Mediafax

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod